Părinţii, exasperaţi de şcoala online. „Am devenit asistenţii doamnelor învăţătoare!”

1216

Articole de la același autor

Şcoala online, introdusă în mare grabă, forţaţi de împrejurări, vine cu multe dureri de cap atât pentru profesori, dar mai ales pentru părinţi. Nefamiliarizaţi cu lucrul cu platformele şi aplicaţiile online, aceştia se plâng că „îşi prind urechile” la lecţiile de acasă, că se lucrează haotic, că mai mereu conexiunile sunt proaste şi că elevii nu învaţă, de fapt, mai nimic.

În municipiul Constanţa, toate unităţile de învăţământ au cursuri fie în scenariul al doilea, în sistem hibrid, cu jumătate de clasă la şcoală, jumătate acasă, fie în scenariul al treilea, cu lecţii online pentru toţi elevii. Din păcate, activitatea şcolară la distanţă se desfăşoară cu dificultate în cea mai mare parte, cu probleme tehnice, dar şi de metodă didactică, totul fiind aproape experimental. După mai puţin de o lună de şcoală, părinţii se declară deja epuizaţi, sunt revoltaţi şi mai ales îngrijoraţi de ce cunoştinţe şi cât vor reuşi să acumuleze copiii în acest an.

„Apreciem eforturile unor cadre didactice, dar, din păcate, sistemul funcţionează extrem de greu. Elevii încă nu au înţeles că trebuie să ia foarte în serios aceste lecţii online şi, din păcate, unii profesori nu îşi dau nici ei interesul. Adică, în momentul în care un cadru didactic observă că nu se vede bine pe cameră, că aceasta nu acoperă toată tabla sau că nu se aude suficient de bine, ne aşteptăm să vedem că se ridică, o reglează, face ceva, astfel încât ora să se desfăşoare cât mai bine şi pentru elevii de acasă. Am observat că este o tendinţă de a se lucra aproape exclusiv cu cei din clasă, ignorându-i pe cei din online”, se plânge Mioara Sava, mama unui elev din clasa a VI-a la Şcoala nr. 37.

Ne „bate” tehnologia

Părinţii susţin că sunt nevoiţi să-şi asiste copiii mici la lecţii pentru că fie întâmpină probleme tehnice, fie nu înţeleg ceea ce li se comunică din partea cadrului didactic. „În primele zile a fost cum a fost, dar, de când au început să facă ore propriu-zise, cu predare, activităţi, exerciţii, este un dezastru. Ori se deconectează doamna din greşeală, ori se deconectează copiii din greşeală şi apoi nu mai ştiu cum să intre la loc. Ori nu au sonor toţi, ori vorbesc unii peste alţii. Practic, permanent un adult priceput în IT trebuie să fie în casă, pe timpul lecţiilor online”, povesteşte Alin, tatăl unui elev din clasa întâi, la Şcoala nr. 16.

Alţi părinţi spun că dacă elevii mici rămân acasă în grija vreunui bunic sau cu cineva care nu se pricepe la calculatoare, riscă să piardă orele pe ziua respectivă. „Am dat şi de altă problemă: copiii nu înţeleg ce li se cere să facă, pentru că este foarte dificil de explicat la distanţă. De exemplu, doamna spune: «Desenaţi o linie orizontală!» şi copilul se uită la mine, căci nu mai ţine minte care este linia orizontală şi care este cea verticală. Şi, gata, pierde firul. Deci este evident că au nevoie de ajutor. Am devenit asistenţi ai doamnelor învăţătoare”, declară, mai în glumă, mai în serios, Valentina Popa, mama unui copilaş în clasa zero.

Singura soluţie: meditaţiile

Sunt părinţi care se plâng că tot ceea ce fac profesorii este doar să transmită online orele de la şcoală, elevii de acasă neavând niciun fel de interacţiune cu cadrele didactice. „Profesorii vorbesc, practic, singuri. Nu-i văd şi nu îi aud. Unde mai pui că este slabă calitatea transmisiunii, atât video, cât şi audio. Din păcate, suntem nevoiţi să găsim soluţii. Şi prima soluţie la care ne gândim sunt meditaţiile. În caz contrar, copilul riscă să acumuleze lacune pe care nu le va mai putea recupera”, este de părere Sorina B., mama unui elev de clasa VII-a la Şcoala nr. 24 „Ion Jalea” din Constanţa.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3497 secunde