Porţia de cultură din weekend: Muzeul unicat "Dinu și Sevasta Vintilă" Topalu

30256

Articole de la același autor

A venit weekend-ul şi nu ştiţi unde să mergeţi? Vă sugerăm o plimbare în comuna Topalu, situată în vestul Dobrogei, pe malul drept al Dunării, la aproximativ 80 de kilometri de Constanța. Aici, vizitatorii se pot bucura de locația unui muzeu unic, de natura înconjurătoare și de comoara din interiorul unei case vechi și aparent modeste.

Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă” Topalu este organizat în fosta locuință a părinților donatorului, dr. Dinu Gheorghe Vintilă (1898 - 1978), şi prezintă 228 de lucrări de pictură ale unor artişti de renume. În urmă cu 64 de ani, medicul, mare iubitor de frumos, și-a donat lucrările de artă românească satului natal, azi comuna Topalu, și a inaugurat unicul muzeu de artă din România situat într-un sat.



Aşa a luat fiinţă Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă”, care, ulterior, a devenit parte integrantă a Muzeului de Artă Constanța. La ora actuală, acesta găzduiește lucrări de artă ale maeștrilor picturii, sculpturii și artelor grafice românești din secolele XIX și XX, precum: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gh. Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han și alții.

Ca patrimoniu specific de artă, susțin specialiștii Muzeului de Artă Constanța, cel de la Topalu este unicat în România. Nicio comună sau un orășel din țară nu i se poate alătura, inventarele sale reprezentând 228 de capodopere: lucrări de pictură (cele mai multe), sculptură, grafică, bineînțeles și documente, fotografii, câteva obiecte ce-au aparținut donatorului. „Colecția a fost dorită de marile muzee, dar medicul a ținut să o doneze celor din satul natal, unde părinții săi au fost învățători, iar el a învățat carte. A dăruit-o așadar, nu a vândut-o, convins că răsplătește deopotrivă stăruința părinților, că onorează satul natal și pe semeni. Conștiința l-a îndemnat la acest gest donatar, poate și credința că-i ajută pe ai săi, făcând celebru satul, ca loc de unde el și mulți alții, plecând în lume, și-au împlinit destinul. Delegat de Muzeul Național de Arheologie din Constanța, pictorul muzeograf Constantin Georgescu s-a ocupat de expunerea operelor într-un circuit concordant succesiunii autorilor aparținând ultimilor ani ai secolului al XIX-lea și primei jumătăți a secolului al XX-lea: Ion Grigorescu, Sava Henția, Ștefan Luchian, Constantin Artachino, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, G.D. Mirea, Samuel Mützer, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dimitrie Ghiață, Octav Băncilă, Adam Bălțatu, Sabin Popp. Expunerea a fost supervizată și corectată de către sculptorul Oscar Han, prezent în comună cu câteva zile înaintea inaugurării muzeului”, a declarat directorul muzeului, Lelia Rus Pîrvan.



Adevărata valoare a colecţiei, neştiută de colecţionari

Managerul povesteşte în catalogul „Muzeul de Artă Dinu și Sevasta Vintilă” că sărbătorirea celor zece ani de existență a Muzeului „Dinu și Sevasta Vintilă”, considerat printre primele nuclee muzeale create în mediul sătesc și în orice caz primul pe țară ca valoare patrimonială, a fost un mare eveniment, ce a avut loc în luna august a anului 1970. La manifestarea jubiliară au participat 50 de directori și muzeografi ai unor muzee județene din țară: Craiova, Oradea, Tulcea, Iași, Brașov, Ploiești și ai Muzeului de Artă al RSR, criticii de artă Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Petre Oprea, Mihai Drișcu, Mircea Grozdea, precum și colecționarii Aurel Siligeanu și Mișu Weinberg, amândoi prieteni ai doctorului Vintilă.

Cu excepţia câtorva apropiaţi ai posesorului, adevărata sa valoare rămăsese neştiută în lumea restrânsă a elitei colecţionarilor bucureşteni.



„Dorinţa de a colecţiona s-a manifestat subit la dr. Gh. D. Vintilă de-abia după cel de-al Doilea Război Mondial şi pe o durată de timp scurtă. În acest interval de timp, destrămându-se unele colecţii cunoscute, a putut achiziţiona, selectiv, numeroase lucrări foarte valoroase. De la primele sale achiziţii, în 1920, până în 1945, când, numit conferenţiar universitar, şi-a pus în gând să-şi alcătuiască o colecţie de artă reprezentativă, s-a mulţumit doar să-şi înfrumuseţeze locuinţa, cumpărând, corespunzător acestor necesităţi, câte unul sau două tablouri anual, mai mult de la cunoscuţi”, a precizat managerul.



„Nu orişicine poate aprecia frumosul, pentru că nu este format de a fi sensibil la fenomenele măreţe”

Mărturie a pasiunii sale și a felului în care vedea el actul colecționării, atât de departe de interese mercantile de orice fel, sunt rândurile pe care le-a lăsat: „Este vorba de colecţionarul artist - care îndată ce a văzut o operă de artă reuşită nu-şi găseşte liniştea până ce nu şi-o însuşeşte“, iar mai apoi, completând: „Cum am devenit colecţionar...Sentimentele pentru frumos şi pentru artă, în general, sunt multiple şi variate; ele urmează un drum ascendent, devenind o pasiune pentru individul care simte, o iubeşte, vibrează plin de emoţie în faţa oricărei manifestări artistice situate în planul desăvârşirii. De unde porneşte acest sentiment? Nu s-ar putea preciza. Este ereditatea care se îmbină cu talentul, este provocarea obiectului vizionat, sau o realitate care determină o reacţie emoţională în cele mai tainice unghere ale spiritului uman. Fapt cert este că nu toţi indivizii reacţionează la fel în faţa unei opere de artă; bunăoară, unii, deşi sunt stăpâniţi de emoţie, o trăiesc numai cât privesc obiectele, alţii trec la contemplare, alţii o analizează - dar nu sunt posedaţi mai departe de viziunea frumosului; odată ce obiectul a dispărut, imaginea se pierde în fumul străveziu al amintirii!

Nu orişicine poate aprecia frumosul, nu pentru că nu are pregătirea de a o înţelege, ci pentru că biologic nu este format de a fi sensibil la fenomenele măreţe manifestate de natură şi ieşite din inspiraţia oamenilor de geniu. Creatorul frumosului, al artei, are această mare calitate, de a comunica, de a-şi transmite gândurile…în operă, numai acelora care trăiesc senzaţia încercată de artist şi care după ce au vizionat opera se transpun în concepţia artistului»”.



Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 9.00 - 17.00, iar preţul unui bilet- 15 lei pentru adulți, opt lei- pensionarii, elevii şi studenţii- patru lei, copiii sub şapte ani - gratuit.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.0372 secunde