Profesorii supraveghetori vor face voluntariat la BAC

Obișnuiți cu faptul că plata orelor prestate pentru desfășurarea bacalaureatului an de an se diminuează, profesorii supraveghetori primesc o lovitură sub centură: anul acesta nici vorbă de remunerație suplimentară.
Spre exemplu, anul trecut, sumele prin care a fost remunerată activitatea de supraveghere și evaluare la bacalaureat au fost considerabil diminuate față de 2008. Astfel, dacă în 2008, profesorii evaluatori la examenul de bacalaureat au primit 7,5 lei pentru fiecare lucrare corectată, anul trecut au primit doar 4 lei. Profesorii din comisiile pentru examinarea orală au primit câte 2 lei pentru fiecare elev examinat, iar o zi de supraveghere a fost plătită cu 25 de lei, în timp ce în 2008 se primeau 4,7 lei pentru fiecare elev evaluat, iar supraveghetorii au primit 64 lei pe zi. Cel mai mult au primit universitarii președinți ai centrelor de examen și ai centrelor de evaluare, ale căror indemnizații pentru bacalaureat au pornit în 2009 de la 800 de lei, față de minimum 1.150 de lei în 2008.
Anul acesta, ministerul Educației nu a făcut niciun fel de informări privind modalitatea de plată a profesorilor care participă la examenul de bacalaureat, sindicatele din învățământ atenționând asupra faptului că în bugetul instituției nu sunt prevăzute sume speciale pentru acest lucru. Potrivit Ministerului Educației, cadrele didactice sunt obligate să participe cel puțin la probele progra-mate în timpul anului școlar. "Oricum, pentru probele din timpul anului, ei trebuie să vină, deoarece este vorba despre o activitate în timpul anului școlar", au declarat reprezentanții ministerului.
Pe de altă parte, reprezentanții Federației Educației Naționale (FEN) spun că singura formă de protest în acest caz este ca profesorii să nu meargă la supraveghere și corectare. "Nu îi obligă nimeni pe profesori să meargă la supraveghere. Dacă sunt nemulțumiți, pot să nu participe", spune Constantin Ciosu, secretar general FEN.

Dar ministerul vrea un examen calm și fără emoții pentru candidați
În perioada 15-19 februarie, se desfășoară primele două probe ale examenului de Bacalaureat - Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (15-17 februarie) și Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (17-19 februarie).
Reprezentanții ministerului Educației menționează că își doresc ca, anul acesta, examenul să nu mai fie subiect de presă din cauza neregulilor.
Pentru susținerea primei probe s-au înscris 7.935 de elevi constănțeni (7.359 - din mediul urban și 576 din mediul rural) din 51 de centre: 45 de unități de învățământ din mediul urban și 6 unități din mediul rural, iar pentru susținerea celei de-a doua probe - Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - s-au înscris 11 elevi de la Colegiul Național "Kemal Ataturk" din Medgidia. Pentru elaborarea răspunsurilor, se acordă fiecărui candi-dat câte 15 minute, iar pentru susținerea acestora în fața comisiei, câte 10-15 minute.
Rezultatul evaluării competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (gradul de utilizare a limbii române) se exprimă prin stabilirea nivelului de competență lingvistică, corespunzător grilei aprobate la nivel național: utilizator mediu, utilizator avansat și utilizator experimentat. În urma acestei evaluări, elevii claselor a XII-a primesc certificate de competență, cu statut științific, pe care universitățile și operatorii economici vor putea să le includă în criteriile de admitere sau de angajare.

Metodologia de desfășurare
Fiecare membru al Comisiei județene de bacalaureat își va lua un angajament scris privind regulamentul examenului, pe care trebuie să îl respecte. În caz contrar, va fi sancționat potrivit metodologiei, mai precizează reprezentanții ministerului.
Subiectele pentru probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română sunt elaborate de către Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE). Subiectele cuprind texte literare și nonliterare și vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute. Elevii nu au voie să introducă în sălile de examen materiale interzise, iar dacă o fac vor fi eliminați din examen. La probele orale, candidatul extrage un bilet și primește hârtie ștampilată pentru ciornă. De asemenea, elevii nu au voie să intre în clase cu telefoane mobile sau alte aparate cu care s-ar putea copia.
La probele orale nu se primesc note, ci calificative, în funcție de un punctaj de până la 100. Chiar dacă punctajul unui elev în urma susținerii probelor orale este 0, el va avea ca-lificativul de începător, acesta necondiționând promovarea bacalaureatului. Elevii care nu se prezintă la probele orale au voie să participe la probele scrise, însă nu pot promova examenul de bacalaureat.
Proba orală de limba română va fi urmată, tot în timpul anului școlar, de o probă de limbă străină și una de informatică, iar la sfârșitul anului școlar elevii vor susține alte trei probe, de data aceasta scrise, care se notează și se constituie în medie finală de bacalaureat. Elevii care studiază în altă limbă decât româna vor susține, în plus, o probă scrisă și una orală de limbă maternă.