"Românie dragă, Elveția mea"- un ochi râde, unul plânge
"Românie dragă, Elveția mea" este titlul spectacolului jucat sâmbătă, pe scena Casei de Cultură, de către patru tineri actori veniți din București. Având în față o sală aproape plină în față, actorii au transmis un mesaj pe cât de comic pe atât de cumplit de real și, în esență, dramatic: totul se poate măsura în bani. Mai precis, în euro – 100, 1000…
S-a râs mult, s-a hohotit, s-a chicotit cu poftă, deoarece jocul celor patru a avut nerv, culoare, detentă.
Garanția unui text bun a fost dată de semnătura autorului, Cornel Udrea, un maestru al comediei care știe să amestece comercial genul revistei cu dramaticul.
Pe lângă aceasta, și inspirația de a transforma secvențe din spectacol în reprize interactive, care au antrenat direct și persoane din public în joc, a adus un plus de savoare gustat din plin de cei prezenți.
Subiectul a tratat, pe suportul dat de un show tv în care participanții au intrat însetați de câștig (ca într-o arenă fără lei, ci cu "euroi"), trei tipologii de femei ce vor să scape de nefericire. Minodora Fluieraș - văduva felină, romanțioasă și hitleristă în idei - care crede că doar cei puternici merită să supraviețuiască, iar ceilalți merită să fie anihilați, Alexandra - prostitu-ata pentru care totul se consumă cu scântei, primitiv și fără subtilități psihologice și Melania Mărdulce – copila hazliu de naivă, supărător de luminoasă într-o lume a neclarității, adică victima perfectă. În rolul gazdei show-ului tv, "frumoasa" doamnă Rodica, a jucat George Crețu, un actor care a reușit un rol de travesti pur și simplu delicios.
Cu un scenariu bun, o regie (Crista Bilciu) inspirată și patru actori proaspeți, pentru care scena devenise centrul universului, "Românie dragă, Elveția mea" a demonstrat că nu trebuie să existe nume sonore pe un afiș pentru care publicul să vină la un spectacol. Și acest lucru înseamnă o mare speranță pentru teatrul românesc și mai ales pentru tinerii actori care
și-au ales această meserie în… această Românie a vremurilor prezente.
Spectacolul a însemnat totodată și revenirea pe scenă a lui Doris Ciortan – în rolul blondei fragile ca un fir de păpădie, o constănțeancă frumoasă, care a avut un vis și l-a urmat cu o îndârjire și o forță de muncă mai rar întâlnite la generația celor care, la 20 de ani, nu prea știu exact ce drum au în față.
"Românie dragă, Elveția mea" a plăcut și sper ca, pe lângă reprezentațiile date periodic în București, să mai revină și în Constanța. Dintr-un motiv simplu: cât timp încă mai râdem de bolile grave, purulente și cu potențial maxim de complicare ale societății noastre, înseamnă că mai avem o șansă să scăpăm…
Mirela COMAN
S-a râs mult, s-a hohotit, s-a chicotit cu poftă, deoarece jocul celor patru a avut nerv, culoare, detentă.
Garanția unui text bun a fost dată de semnătura autorului, Cornel Udrea, un maestru al comediei care știe să amestece comercial genul revistei cu dramaticul.
Pe lângă aceasta, și inspirația de a transforma secvențe din spectacol în reprize interactive, care au antrenat direct și persoane din public în joc, a adus un plus de savoare gustat din plin de cei prezenți.
Subiectul a tratat, pe suportul dat de un show tv în care participanții au intrat însetați de câștig (ca într-o arenă fără lei, ci cu "euroi"), trei tipologii de femei ce vor să scape de nefericire. Minodora Fluieraș - văduva felină, romanțioasă și hitleristă în idei - care crede că doar cei puternici merită să supraviețuiască, iar ceilalți merită să fie anihilați, Alexandra - prostitu-ata pentru care totul se consumă cu scântei, primitiv și fără subtilități psihologice și Melania Mărdulce – copila hazliu de naivă, supărător de luminoasă într-o lume a neclarității, adică victima perfectă. În rolul gazdei show-ului tv, "frumoasa" doamnă Rodica, a jucat George Crețu, un actor care a reușit un rol de travesti pur și simplu delicios.
Cu un scenariu bun, o regie (Crista Bilciu) inspirată și patru actori proaspeți, pentru care scena devenise centrul universului, "Românie dragă, Elveția mea" a demonstrat că nu trebuie să existe nume sonore pe un afiș pentru care publicul să vină la un spectacol. Și acest lucru înseamnă o mare speranță pentru teatrul românesc și mai ales pentru tinerii actori care
și-au ales această meserie în… această Românie a vremurilor prezente.
Spectacolul a însemnat totodată și revenirea pe scenă a lui Doris Ciortan – în rolul blondei fragile ca un fir de păpădie, o constănțeancă frumoasă, care a avut un vis și l-a urmat cu o îndârjire și o forță de muncă mai rar întâlnite la generația celor care, la 20 de ani, nu prea știu exact ce drum au în față.
"Românie dragă, Elveția mea" a plăcut și sper ca, pe lângă reprezentațiile date periodic în București, să mai revină și în Constanța. Dintr-un motiv simplu: cât timp încă mai râdem de bolile grave, purulente și cu potențial maxim de complicare ale societății noastre, înseamnă că mai avem o șansă să scăpăm…
Mirela COMAN
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 17 Martie 2010
Vineri, 12 Martie 2010
Joi, 11 Martie 2010
Marţi, 09 Martie 2010
Vineri, 05 Martie 2010
Miercuri, 17 Februarie 2010
Marţi, 16 Februarie 2010
Luni, 22 Martie 2010