Șantierul Cetății Carsium din Hârșova stârnește invidie. "Ehe, dacă se făcea așa și la Capidava..."

10990
2

Articole de la același autor

Unul dintre cele mai interesante situri arheologice din Dobrogea, dată fiind continuitatea sa de aproape două milenii, Cetatea Carsium de la Hârșova a fost construită de romani cel mai probabil în a doua jumătate a secolului I p. Chr, înzestrată de împăratul Traian cu ziduri puternice din piatră, refăcută la sfârșitul secolului III - începutul secolului IV, după distrugerile goților, și reconstruită din temelii de împăratul Justinian.

După secole de rezistență în fața forțelor naturii, dar și a… „invaziei” localnicilor din proximitate, care cresc animale, șantierul de la Cetatea Carsium se apropie de un final, urmând ca, cel mai probabil, anul viitor să reintre în circuitul turistic după această importantă investiție pe fonduri europene.

Semnat în noiembrie 2019 de președintele Consiliului Județean de la acea vreme, Horia Țuțuianu, contractul de proiectare, execuție de lucrări și asistență tehnică pentru proiectul „Restaurarea, conservarea, amenajarea și valorificarea cultural - turistică a Cetății Carsium" de la Hârșova era cât pe ce să fie pierdut.



Una-i suma inițială, alta-i valoarea finală

La doi ani de la semnare, în vara anului 2021, senatorul Remus Negoiță avertiza că din cauza faptului că renovarea încă nu începuse, fondurile europene destinate efectuării lucrărilor ar fi putut fi pierdute. La vremea respectivă încă se aștepta avizul comisiei tehnice.

În cele din urmă, după alți doi ani, în 2023, au demarat lucrările investiției, care au fost împărțite în obiective, după cum urmează: obiectivul Turnul Comandantului, obiectivul Zid Sector Port, obiectivul Corp Multifuncțional "Conex", obiectivul Zid Sector Incinte Vest, Obiectivul Amenajare de Sit "Conex", Obiectivul Împrejmuire "Conex", Obiectivul Rețele de utilități în incintă.



Valoarea totală inițială a acestui proiect a fost de aproximativ 10,6 milioane lei fără TVA, din care componența de proiectare, execuția de lucrări și asistența tehnică din partea proiectantului se ridică la 7,5 milioane lei fără TVA. Contractul a fost atribuit prin licitație publică asocierii „SC Actaeon Invest SA - Research Consorzio Stabile Societa Consortile ARL - SC Princer SA", lider de asociere fiind SC Actaeon Invest SA.

În ședința Consiliului Județean Constanța convocată astăzi, 17 octombrie, urmează să fie aprobată o nouă rectificare a bugetului acestui proiect, conform raportului de specialitate întocmit de Petre Enciu, vicepreședintele CJC. Suma necesară pentru actualizarea devizului general este în valoare estimată de 1.981.865,23 lei inclusiv TVA. În aceste condiții valoarea investiției de la Cetatea Carsium a ajuns la 15.843.256,02 lei cu TVA.



„S-a împiedicat distrugerea unui monument”

Proiectul este în plină implementare, după cum ne povestea miercuri, 16 octombrie arheologul Constantin Nicolae, cel care a vegheat la bunul mers al activității pe acest șantier. La ora actuală s-au finalizat împrejmuirea și construcția pentru vizitatori, pasaralele peste ziduri acolo unde terenul prezintă denivelări și trebuia să se asigure protecția turiștilor. „Toate s-au făcut în spiritul avizelor date de Ministerul Culturii. S-a făcut conservare pe ziduri, adică nu s-au înălțat zidurile, ci s-a conservat ruina istorică. S-a acoperit ruina existentă, adică mortarul antic s-a acoperit cu un strat de mortar din var hidrofug cu nisip, care poate fi îndepărtat în condițiile în care peste 10 ani – 20 ani se dorește să se intervină să se facă altceva. Astfel s-a împiedicat distrugerea zidurilor. Cea mai gravă problemă era la zidul de la port, care risca în următorii ani să se prăbușească în totalitate. Prin acest proiect câștigat de Consiliul Județean, s-a împiedicat distrugerea unui monument. Noi, ca arheologi suntem foarte mulțumiți, iar cei care au lucrat la săpături acum 20-30 de ani în urmă, datorită protejării actuale a sitului, și-au manifestat dorința de a reveni și a continua săpăturile. Am avut vara aceasta vizitele unor arheologi, inclusiv a domnului Opriș, care este responsabil pentru Capidava, și care îmi spunea «Ehe, dacă se făcea așa și la Capidava...»”, a mărturisit același arheolog.




Deosebirea rezidă în faptul că arheologul Ioan Carol Opriș a „vegheat” șantierul de la Capidava…de la București, în timp ce Constantin Nicolae în fiecare dimineață este pe șantierul Cetății Carsium, încă la prima oră. Întrebat când va intra în circuit cetatea de la Hârșova, arheologul estimează că în cursul anului viitor, după ce va fi luată în primire de beneficiar.



Comentează știrea

Ovidiu Țentea
20 octombrie 2024

Articolul este o sinteză reușită până spre final, când s-a formulat concluzia: “Deosebirea rezidă în faptul că arheologul Ioan Carol Opriș a „vegheat” șantierul de la  Capidava…de la București, în timp ce Constantin Nicolae în fiecare dimineață este pe șantierul Cetății  Carsium, încă la prima oră.” Diferența este că în sprijinul domnului Nicolae au stat numeroși experți din comisii care i-au atras atenția să nu se grăbească și să nu acționeze doar cu sufletul pentru că “banii nu se pierd” și ne bucurăm că lucrurile au mers bine, inclusiv prin învățămintele din cazul Capidava, unde arheologii au salvat ce de mai putea salva dintr-un proiect aproape haotic!

Ioan Opriș
21 octombrie 2024

Stimată doamnă Simona Anghel, sunteți pe o pistă falsă referitor la proiectul de la Capidava. Acesta asuma încă din titlu ”restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare” a monumentului. A avut un proiectant specializat în restaurare de monumente istorice (care a asigurat și asistența tehnică la execuție), o firmă care a executat lucrarea și un beneficiar, CJ Constanța. Potrivit legii, la execuție arheologii au desfășurat cercetări preventive punctuale și supravegherea arheologică a lucrării. Echipa mea și-a făcut treaba cu asupra de măsură, sub presiunea termenelor foarte, foarte strânse. Există documentație scrisă, publicată și în arhivele instituțiilor implicate. Dar observațiile, cerințele, propunerile și criticile din rapoartele arheologice, notificările sau memoriile înaintate la acea vreme în timp real nu au fost luate în seamă. Nu sunteți bine informată și în consecință nedreaptă, punând tocmai în seama arheologiei și a arheologilor de la Capidava responsabilități care nu le-au aparținut atunci. Cu tot respectul pentru cugetul liber, vă invit să căutați răspunsurile în altă parte! În sfârșit, găsesc cam facilă explicația dumneavoastră despre cum am vegheat lucrările de la București!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5118 secunde