Cea mai nouă realizare a arheologilor constănțeni

Urme ale unei așezări din neolitic, descoperite la Constanța

1126
La Muzeul Național de Istorie și Arheologie a început sesiunea internațională de comunicări științifice "Pontica". Tema abordată în acest an este "Multiculturalitate în spațiul danubiano-pontic". Prezentările arheologilor și istoricilor din țară, din Bulgaria, Moldova, Ucraina, Franța sau… Australia, se întind prin toată istoria, din eneolitic până-n prezent.


"Pontica" s-a deschis cu un scurt speech al directorului Gabriel Custurea care a dezvăluit cea mai nouă descoperire a muzeului constănțean: urme ale unei foarte vechi așezări, din neolitic. Ca-n fiecare an discuțiile pontice se vor materializa în publicația anuală "Pontica", ajunsă la numărul 45.

Tot în deschidere au avut loc alocuțiuni oficiale ale celebrităților în domeniul istoriei și arheologiei.

Primul a fost arheologul Alexandru Suceveanu cel care și-a dedicat viața cercetării cetății grecești Histria unde a și deprins profesia. Între 1966 și 1973 a efectuat săpături la Termele situate în afara cetății după care s-a mutat, între 73 și 77, la cele din interior. Între 1990 și 2010 Alexandru Suceveanu a fost responsabil științific al șantierului arheologic Histria, perioadă în care a cercetat Bazilica episcopală - cea mai mare din Dobrogea, a descoperit un sanctuar grecesc sub o casă romană și sub o bazilică creștină un sanctuar păgân. Despre toate acestea, de altfel publicate în timp, a vorbit arheologul de 72 de ani în deschiderea "Pontica".

Un alt nume din invitații speciali cu alocuțiuni în deschidere este Șerban Papacostea, istoric preocupat de cercetările de medievistică românească, acum în vârstă de 84 de ani. Șerban Papacostea a fost deținut politic în timpul în timpul regimului comunist, doctor în istorie cu o teză premiată de Academia Română, membru al Academiei Ligure de Științe și Litere din Genova, codirector al revistei "Il Mar Nero" (Marea Neagră - n.r.) din Italia.

Din Franța a fost invitat să vorbească în deschidere Alexandru Avram, al cărui discurs a fost despre "Începuturile bastarnilor la Dunărea de Jos în lumina unui decret de la Histria". (Bastarnii fiind, conform dicționarului Academiei Regale Spaniole, "aparținătorii unei populații antice sarmate care, situată la nord de Munții Carpați și în apropierea izvoarelor râului Vistula, a ocupat, între râurile Nistru i Nipru, teritoriul unde în prezent se află Podolia și Ucraina" - n.r.).

Un alt nume între istorici este Gocha R. Tsetskhladze, venit de la Universitatea din Melbourne să prezinte la "Pontica" "Localnici, greci și ahemenizi în spațiul Pontic". El este autorul a numeroase volume despre coloniile grecești ale lumii antice.

Tot ieri, în cadrul "Pontica" a avut loc vernisajul expoziției "Arheologie preventivă în județul Constanța (2010 - 2012)". Expoziția conține obiecte descoperite în timpul săpăturilor de salvare de pe autostradă și centura ocolitoare, în perioada 2010 - 2012. Între obiectele expuse atrag atenția o sabie îndoită și un topor. Acestea fac parte dintr-un "depozit de bronzuri", din epoca bronzului (app. 1300 a.Chr.). descoperit pe autostradă, în care se aflau patru obiecte. "O sabie îndoită ritual, un topor, un castron și un cazan cu două toarte aplicate" ne-a explicat arheologul Vitalie Bodolică. Celelalte două - castronul și cazanul - sunt duse la laborator pentru reconstituire. Depozitul sugerează o "depunere votivă" ni s-a explicat, acestea se ofereau divinității spre a împlini o făgăduință solemnă.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Miercuri, 21 Martie 2012
Stire din Cultură-Educație : Tunelurile secrete ale Constanței
Pagina a fost generata in 0.2535 secunde