31 de nave sub standard au fost reținute în porturile românești

În intervalul ianuarie – noiembrie 2022, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 91 de nave, fiind urmate de: România cu 31 nave, Bulgaria cu 12 nave, Turcia cu 7 nave, Ucraina cu 6 nave și Georgia cu 4 nave.



Evită porturile românești

În porturile maritime românești, inspectorii de Port State Control au verificat, în perioada ianuarie – noiembrie 2022, un număr de 465 de nave, din care: 339 nave în portul Constanța, 49 de nave în portul Midia, 46 de nave în portul Galați, 18 nave în portul Brăila, 10 nave în portul Tulcea și 3 nave în portul Mangalia. Faptul că dintre cele 465 de nave inspectate, doar 31 de nave au fost reținute, respectiv 6,67%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești.

 

De regulă, cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, (respectiv: Egipt, Algeria, Albania, Moldova, Togo și Camerun) sau pe lista gri (Tailanda, Tanzania, Sierra Leone, Comore, Palau, Filipine, Insulele Cook).

Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie, de la 93 de nave în 2015, la 57 de nave în 2016, la 56 de nave în 2017, la 29 nave în 2018, la 22 nave în 2019, la 6 nave în 2020, 13 nave în 2021 și la 31 nave în 2022 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.

Navele reținute în porturile românești

Cele 15 nave reținute în perioada august - octombrie 2022, de către inspectorii de Port State Control români sunt următoarele:

- cargoul „Ada Zeynep” (906 tone registru brut, construit în 1995, pavilion Vanatu), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Sefora” (2.456 de tone registru brut, construit în 1972, pavilion Camerun), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Propus” (7.708 tone registru brut, construit în 1996, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Kaan S” (856 de tone registru brut, construit în 1978, pavilion Sierra Leone), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Pascal” (856 de tone registru brut, construit în 1978, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Derin” (5.368 de tone registru brut, construit în 1986, pavilion Insulele Turcia), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Volgodon 79” (3.994 de tone registru brut, construit în 1979, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Chalsi” (4.994 de tone registru brut, construit în 1984, pavilion Palau), reținut în portul Constanța;

- remorcherul „Vulkan” (458 de tone registru brut, construit în 1989, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Sormovskiy” (2.466 de tone registru brut, construit în 1981, pavilion Belize), reținut în portul Constanța;

- bulk-carrier-ul „Andria” (39.643 de tone registru brut, construit în 2004, pavilion Malta), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Medar” (2.981 de tone registru brut, construit în 1991, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Volgo-Balt 242” (2.984 de tone registru brut, construit în 1982, pavilion Tanzania), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Teymur Ehmedov” (3.048 de tone registru brut, construit în 1987, pavilion Azerbaijan), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Khoor” (4.921 de tone registru brut, construit în 1983, pavilion Togo), reținut în portul Tulcea;

- cargoul „Gafur Mammadov” (4.182 de tone registru brut, construit în 2004, pavilion Azerbaidjan), reținut în portul Constanța.

Noul regim de inspecții

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.

Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.