Concurs 63% dintre IMM-urile rămase în viață cer desființarea impozitului forfetar

Întreprinderile mici și mijlocii s-au dovedit a fi mult mai vulnerabile la efectele crizei economice decât marile companii. Un studiu elaborat la cererea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri arată că 90% dintre ele resimt efectele recesiunii. În primele 6 luni ale acestui an, circa 115.000 de IMM-uri au tras obloanele. Multe altele și-au redus activitatea.

Două teorii și o realitate unică
Uniunea Europeană susține că, dacă vrem să ieșim din criza economică, trebuie să ne bazăm pe IMM-uri, întrucât ele sunt adevăratele generatoare de creștere eco-nomică și de locuri de muncă. Conform viziunii europene, IMM-urile sunt creative, flexibile și au capacitatea de a găsi soluții, calități care le fac să fie mult mai dinamice decât marile corporații. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană a dezvoltat o serie de programe de sprijinire a IMM-urilor și de stimulare a tinerilor antreprenori să înființeze noi întreprinderi.
În această chestiune, poziția guvernanților români este diferită de cea a Uniunii Europene. Teoria vehiculată de ei și care a devenit politică de stat este că trebuie sprijinite marile corporații, pentru a reporni economia. Conform raționamentului lor, dacă roțile motrice ale angrenajului economic, adică marii producători, încep să se învârtească, atunci se vor pune în mișcare și sutele de mii de rotițe reprezentate IMM-uri.
În numele acestei teorii, Guvernul Boc a îndreptat o serie de resurse, sub formă de ajutoare de stat, către marile companii din sectorul auto, chimie, metalurgie și altele. Pe de altă parte, Executivul le-a dat o grea lovitură IMM-urilor, cu taxa forfetară. Potrivit studiului sus-pomenit, circa 63% dintre întreprinderile mici și mijlocii rămase în viață solicită eliminarea impozitului minim.

Libertatea economică, îngrădită
Susținătorii "forfetarei", mai ales cei din Guvernul României, au dezvoltat o întreagă filozofie despre efectele benefice ale acesteia. Ei afirmă că acest impozit are rolul de a face curățenie în lumea afacerilor, de a închide firmele fantomă, firmele fără activitate sau cu afaceri nerentabile.
Avem de-a face cu o falsă teorie economică. În primul rând, firmele fantomă nu vor fi desființate cu "for-fetara" sau alt bir, pentru că pur și simplu ele nu plătesc taxe și impo-zite. Cele ce au de suferit sunt, în fapt, IMM-urile aflate în legalitate. În al doilea rând, este ilogic să impozitezi profitul unei firme care nu are activitate sau care lucrează în pierdere.
O asemenea teorie și practică fiscală este condamnabilă și pentru că vine în contradicție cu prevederile Constituției României. La articolul 45, din legea fundamentală, care se referă la libertatea economică, se spune: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate." După știința mea, nu există nicio lege în România care să oblige agentul economic să lucreze numai pe profit sau să nu înregistreze goluri de activitate. Faptul că peste 115.000 de IMM-uri și-au suspendat activitatea din cauza forfetarei și că 63% dintre cele active solicită eliminarea ei demonstrează că acest impozit îngrădește libertatea economică.

Moartea spiritului antreprenorial
Prin introducerea impozitului minim, guvernul a mai obținut o performanță: a eliminat peste 100.000 de concurenți din piață. "Forfetara" se dovedește a fi mai puternică decât legea cererii și a ofertei și acționează în favoarea marilor corporații.
Erodarea mediului de afaceri va continua. Criza economică și fiscalitatea excesivă vor face și mai multe victime din rândul IMM-urilor. Închiderea a sute de mii de întreprinderi mici și mijlocii va fi o pierdere grea pentru România, pentru patrimoniul ei economic. Gândiți-vă numai la lovitura mortală pe care o primește spiritul antreprenorial românesc, pe care de 20 de ani ne străduim să-l redeșteptăm!