Primul trimestru al anului 2020 n-a adus schimbări notabile în evoluția pieței creditelor bancare. Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe acolo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții au continuat să fie priviți cu neîncredere. Drept urmare, creditarea a contribuit prea puțin la creșterea economică. Influența ei s-a simțit mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor i-au determinat pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. Fără garantarea de către stat a împrumuturilor imobiliare acordate prin programul "Prima casă", creditarea s-ar fi prăbușit spectaculos.
Creditarea s-a dezmorțit
La 31 martie 2020, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 275.926 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2019, suma era cu 2,27% mai mare, fapt ce evidențiază o ușoară relansare a creditării.
Structura ei arată, în continuare, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.
Principalul client al băncilor rămâne populația. Volumul împrumuturilor acordate acesteia a ajuns la 52,78% din totalul creditării, respectiv la 145.647,8 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de numai 43,53% din total, însumând 120.123,7 de milioane echivalent lei.
În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 57,17%, fiind de 83.272,1 milioane echivalent lei. Creditele pentru consum, în sumă de 60.462,1 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 41,51%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.
Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, în martie 2017, de 5,86%, iar în decembrie 2019, de 2,47%. La sfârșitul lunii martie 2020, sistemul bancar românesc a raportat credite restante de 6.874,2 milioane echivalent lei, reprezentând 2,49% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste 2,39 ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.
În județul Constanța, la 31 martie 2020, băncile aveau în derulare credite în valoare de 10.493,4 milioane echivalent lei, din care 2,73% erau restante. Populația deținea 57,24% din totalul împrumuturilor (6.006,3 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 42,51% (respectiv 4.460,8 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 60,54% au fost obținute pentru locuințe, iar 36,95% pentru consum.
Economisirea stagnează
În timp ce creditarea s-a dezghețat, economisirea a bătut pasul pe loc. La 31 martie 2020, depozitele (în lei și valută) din bănci au totalizat 177.639,9 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 1,07% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2019. Dar în timp ce economiile în lei au crescut cu 2,83%, cele în valută s-au diminuat cu 2,12%. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici s-au diminuat cu 1,27%, coborând la 5.989,2 milioane echivalent lei.
Previziuni pentru 2020
Începând din trimestrul al doilea al anului, piața financiar-bancară resimte din plin consecințele economice negative ale pandemiei Covid. Întreruperea activității sau diminuarea ei într-o serie de sectoare economice, intrarea în șomaj tehnic a peste un milion de lucrători și măsura suspendării ratelor celor afectați de criza coronavirusului se vor reflecta în volumul și calitatea creditării, dar și la nivelul economisirii. Prăbușirea previzibilă a creditării va fi atenuată cât de cât prin aprobarea unui număr cât mai mare de împrumuturi garantate de stat.