BNR dă un nou impuls scumpirii creditelor. Rata dobânzii de politică monetară a urcat la 5,50% pe an

87
BNR dă un nou impuls scumpirii creditelor. Rata dobânzii de politică monetară a urcat la 5,50% pe an - bnrdaunnouimpulsscumpiriicredite-1659877340.jpg
În încercarea de a frâna creșterea inflației, prin reducerea lichidităților de pe piața monetară, Banca Națională a României continuă politica de stimulare a scumpirii creditării.

Vineri, 5 august 2022, consiliul de administrație al BNR a hotărât:

- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de la 4,75% la 5,50% pe an;

- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) de la 5,75% la 6,50% pe an;

- creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit de la 3,75% la 4,50% pe an;

- păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;

- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Măsurile intră în vigoare luni, 8 august 2022.

În decurs de un an și jumătate, rata dobânzii de politică monetară a crescut de 4,4 ori, de la 1,25% pe an, la 18 ianuarie 2021, la 5,50% în prezent.

Decizia BNR va duce la o și mai mare scumpire a creditelor bancare, care și așa aveau dobânzi foarte mari, descurajând consumul și investițiile.


Eu am mari îndoieli că măsurile Băncii Naționale au vreun efect asupra inflației, în actualul context. De altfel, consiliul de administrație al BNR recunoaște în raportul său că rata anuală a inflației a continuat să crească, urcând la 15,05% în luna iunie 2022, de la 14,49%, în luna precedentă, în principal sub influența noilor scumpiri ale alimentelor procesate și combustibililor. „Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene și globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, se precizează în raport.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3538 secunde