Campania agricolă din acest an este finanțată din resursele proprii ale fermierilor

Odată cu începerea campaniei agricole de primăvară, fermierii români au nevoie
de fonduri pentru lucrările de însămânțare și întreținere a culturilor. În cele mai multe cazuri, ei își finanțează campania din resurse proprii, fără a apela la contractări în avans. Cauzele sunt multiple: reticența procesatorilor și depozitarilor, dar și condițiile de multe ori dezavantajoase pentru producători.

Ne finanțăm singuri! Acesta este răspunsul la unison al fermierilor constănțeni la întrebarea: "De unde atrag fondurile financiare pentru a-și desfășura în bune condiții campania agricolă din acest an?". Statul nu mai dă subvenții, iar cele restante de anul trecut întârzie. Despăgubirile de la bugetul de stat pentru culturile calamitate din 2009 sunt istorie, potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii (MADR), Adrian Rădulescu, iar partenerii agricultorilor, adică procesatorii și exportatorii fie sunt mai reticenți în legătură cu finanțarea în avans, fie pun condiții dezavantajoase.
"Eu am contracte cu firme din Germania și Austria pentru producția agricolă ecologică din acest an. Sunt un client tradițional al lor, fac de ani buni tranzacții cu ei. Însă nu se pune problema să-mi finanțeze campania din 2010. Banii îi primesc la recoltă, în funcție de cât am produs. Anul trecut, spre exemplu, grâul ecologic a costat 80 de bani pe kilogram, în 2010, probabil că va rămâne la același nivel", a declarat, pentru ziarul "Cuget Liber", Vasile Luganovici, producător agricol ecologic din Constanța.
"Banii sunt puțini, am achiziționat îngrășăminte anul acesta printr-un credit bancar. Nu prea mai vrea nimeni să te finanțeze în avans, deși se anunță un an foarte bun pentru agricultură. Și când iei un produs, mulți dintre distribuitorii de inputuri fie îți cer să plătești cu banii jos, fie cu un bilet la ordin pe termen scurt", a precizat Iancu Toma, fermier local.
Și condițiile puse de procesatori nu-i determină pe producătorii din domeniu să încheie contracte în avans. "Încheierea unui astfel de contract presupune anumite condiționalități, precum plata unor comisioane și stabilirea unui preț înaintea recoltării. Eu prefer să fiu liber și să negociez atunci când știu ce producție am și ce preț e pe piață", a explicat Vâlcu Dragomir, agricultor din Săcele.
Totuși, și în cazul contractării la recoltare, prețul cerealelor rămâne derizoriu. "Din păcate, piața românească este dominată de samsari și probabil că vom fi din nou la discreția acestora. Se anunță un an agricol foarte bun, datorită condițiilor climatice favorabile și va exista un excedent de producție. Astfel că vom fi nevoiți să le oferim intermediarilor producția la prețuri sub limita bunului simț. Eu am rămas cu cereale de anul trecut, doar rapița am vândut-o pentru a susține campania agricolă 2009 - 2010", a mai spus Vâlcu Dragomir. Prețul unui kilogram de rapiță a fost de 1 leu, în 2009.