Ce nepăsare! Câte secole îi sunt necesare României să refacă sistemul național de irigații?

1850

Articole de la același autor

În ciuda sistemului de irigații deficitar, România a obținut recolte record, în anul agricol 2020 – 2021. Vremea capricioasă, cu ploi abundente în primăvară și călduri excesive în lunile de vară, a favorizat culturile agricole.

În schimb, anul agricol 2021 - 2022 nu arată deloc bine. Iată, ultima informare a Laboratorului de Agrometeorologie, din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, referitoare la rezerva de umiditate din sol, la data de 22 martie 2022, precizează că, în cazul culturilor de grâu de toamnă, conținutul de apă din sol, la adâncimea de 0 – 100 centimetri, „prezintă valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și local extremă, în Moldova, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia și Dobrogea, local în centrul, estul și sudul Transilvaniei, estul și centrul Olteniei, izolat în vestul Crișanei și nord-vestul Banatului.” Pe de altă parte, zonele în care rezerva de umiditate din sol se încadrează în limite satisfăcătoare și izolat aproape de optim sunt restrânse.





Potențial scăzut

Luna martie – foarte importantă pentru culturile agricole – se dovedește a fi mult prea săracă în precipitații, iar prognoza pentru luna aprilie nu este nici ea încurajatoare. Este cert: în perioada următoare, fermierii vor trebui să nu se mai bazeze pe bunăvoința Cerului și să apeleze la serviciile sistemului național de irigații.

Dar oare poate satisface acesta nevoile întregii agriculturi? România deține, în prezent, 8,3 milioane de hectare de teren arabil. Ce suprafață este irigată? Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), la data de 22 martie 2022, suprafața potențial irigabilă era de 1.289.381 de hectare. Altfel spus, doar 15,53% din suprafața arabilă a României poate beneficia de apa furnizată prin intermediul infrastructurii primare de irigații.



Dar între suprafața potențial irigabilă și cea efectiv irigată există diferențe notabile. Iată, în anul 2021, din cele 1.063.187 de hectare de teren pregătite de ANIF pentru irigații, au fost udate doar 85,06%, respectiv 904.333 de hectare. Raportat la întreaga suprafață de teren arabil din România, proporția suprafețelor efectiv irigate a fost de numai 10,90%.

Starea irigațiilor constănțene

Județul Constanța era, pe vremuri, un exemplu național de succes privind irigațiile. Iată, în anul 1990, din cele 484.000 de hectare de terenuri agricole ale acestuia, erau irigate 420.000 de hectare, respectiv 86,78% din total. La o distanță de 31 de ani, în 2021, suprafața amenajată pentru irigații era de numai 103.476 de hectare, adică doar 21,38% din suprafața agricolă totală. În schimb, a fost contractată pentru udare o suprafață de numai 13.929,39 hectare, respectiv 13,46% din suprafața amenajată pentru irigații și doar 2,88% din suprafața agricolă totală a județului.



Prea puține investiții

După distrugerile uriașe suferite în anii ’90 ai secolului trecut, sistemul național de irigații se reface cu mare greutate. Pe de o parte, investițiile statului în infrastructura primară sunt insuficiente, pe de altă parte, numărul fermierilor care au investit în infrastructura secundară de irigații este redus, în ciuda finanțărilor europene alocate în ultimii ani. Gradul ridicat de fărâmițare a exploatațiilor agricole, refuzul multora dintre fermieri de a se organiza în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, care să investească în infrastructura secundară și frânele puse de unele administrații locale în calea investițiilor au condus la o evoluție mult prea lentă a sistemului național de irigații.

Facilități pentru fermieri

Recent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că infrastructura de irigații este pregătită pentru funcționare și poate asigura un nivel optim al apei pentru irigații. Potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, suprafața potențial irigabilă este de 1.289.381 de hectare, dar până la această dată au fost încheiate doar 768 de contracte cu fermierii și asociațiile lor, pentru o suprafață de numai 681.397 de hectare.

„Am luat toate măsurile pentru a asigura fermierilor accesul la apă pentru irigații mai devreme față de alți ani, având în vedere că peste iarnă ne-am confruntat cu lipsa precipitațiilor, așadar nevoia de apă în sol este în continuare ridicată. Pentru a le oferi fermierilor predictibilitatea de care au nevoie, continuăm să achităm până la 50% din costurile cu energia electrică folosită pentru irigații. De asemenea, lucrările de modernizare a infrastructurii de irigații continuă, ne-am propus ca suprafața viabilă pentru irigat să crească la două milioane de hectare”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.



Stimați cititori, trebuie precizat faptul că din fondurile alocate de la bugetul de stat sunt finanțate:

- costul apei și costul energiei electrice, în baza contractelor încheiate cu ANIF pentru asigurarea apei pentru irigații până la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare;

- costul apei pentru irigații, în baza contractelor încheiate cu alți furnizori;

- costul energiei electrice necesare asigurării funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații, în cotă de până la 50%.

De aceste facilități pot beneficia fermierii - persoane fizice, persoane juridice, organizați în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații sau asociații agricole.



Ce-i de făcut?


Stimați cititori, țara noastră are un potențial agricol uriaș. Producțiile sale ar putea fi cu mult mai mari dacă ar beneficia de irigații la timp. Din păcate, guvernanții vorbesc mult și fac prea puțin pentru dezvoltarea infrastructurii primare a sistemului național de irigații, iar regiile statului și administrațiile locale pun prea multe piedici în calea fermierilor care vor să investească în infrastructura secundară. Dacă dorim ca refacerea sistemului național de irigații să nu se întindă pe mai multe secole, Ministerul Agriculturii ar trebui să preia exemplul Ministerului Transporturilor care, recent, printr-o ordonanță de urgență, a înlăturat piedicile legislative și birocratice din calea achizițiilor publice.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5549 secunde