Concurs Cerealele și fierul vechi domină exportul maritim al României

Criza economică a paralizat portul Constanța. Danele lui sunt mai goale decât oricând. Niciodată în ultimii 20 de ani nu s-a văzut o asemenea secetă de marfă. Nici măcar în primii ani de după revoluție, când producția industrială scăzuse la jumătate și România pierdea tot mai multe piețe de desfacere.
Ieri, în danele operative de la Constanța se aflau doar 30 de nave. Volumul de marfă manipulată totaliza 162.653 tone. Ar fi putut încăpea foarte bine pe o singură navă de mare tonaj.
Cele mai multe dintre vapoare încărcau loturi mici de mărfuri. Doar pe cinci dintre ele se operau peste 10.000 tone de marfă.
Pentru export se manipulau 158.672 tone de mărfuri, respectiv 97,54% din totalul fluxului de marfă. Pentru piețele externe, se încărcau: 110.430 tone de cereale (grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui), 30.715 tone de fier vechi, 13.000 tone de produse chimice (uree și sodă), 8.409 tone de cherestea, 3.900 tone de laminate, 3.000 tone de metanol, 500 tone de mărfuri containerizate și 398 tone de marmură.
Importurile, însumând 2001 tone (1,23% din total), erau reprezentate de: 1.372 tone de țeavă, 600 tone de mărfuri containerizate și 29 tone de echipamente. De asemenea, se încărcau 2.000 tone de țeavă în tranzit (1,23% din total).
Trăgând linie, rezultă că portul Constanța supraviețuiește pe seama agriculturii de subzistență și a mormanului de fier vechi, din economia națională, despre care vorbea fostul premier Petre Roman, în 1990. Cerealele exportate au o pondere de 67,89% în totalul fluxului de marfă al zilei, iar fierul vechi – 18,88%.
Viitorul este chiar mai negru decât prezentul. Doar 54 nave și-au anunțat sosirea în portul Constanța până la jumătatea lunii octombrie 2009, iar cantitățile de mărfuri ce urmează a fi manipulate sunt tot mai mici.
În aceste condiții, competiția dintre operatorii portuari s-a ascuțit peste măsură, iar tarifele de manipulare și depozitare a mărfurilor au scăzut cu 20 – 30% și chiar mai mult. Prestatorii de servicii portuare au pierderi majore de venituri, iar unii dintre ei se gândesc să reducă, în continuare, locurile de muncă. În rândul operatorilor, se vorbește despre un nou puseu al crizei, chiar mai puternic decât cel din primăvară, astfel încât au început să-și revizuiască bugetele de venituri și cheltuieli.