Cerem prea mult de la Antifrauda Fiscală? Rezultatele din trimestrul I 2014 sunt dezamăgitoare

Garda Financiară a murit, învinsă fiind de evazioniști. Pentru mulți dintre comisari, misiunea de a combate flagelul s-a dovedit prea grea. Au fost și unii care au preferat să trădeze, să pactizeze cu "dușmanul", să se lase corupți, să comită abuzuri. 

Sarcina de a conduce războiul cu economia subterană a fost preluată de Direcția Generală Antifraudă Fiscală, o instituție creată de la zero, în care se regăsesc foarte puțini din foștii comisari ai Gărzii Financiare. 

Așteptările față de ea sunt uriașe, pe măsura evaziunii fiscale, ajunsă, oficial, la 1,674 miliarde euro pe an. Fostul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, îi stabilise ca sarcină de plan să extragă din subteranele economiei, în primele 6 luni de activitate, suma de 800 milioane până la 1 miliard de euro. Actualul ministru al Finanțelor, Ioana Petrescu, nu a revizuit această țintă și nici nu cred că dorește să coboare ștacheta. 

Au trecut mai bine de patru luni de când instituția antifraudă fiscală a devenit, efectiv, opera-țională, perioadă în care acțiunile sale au fost prea puțin vizibile publicului larg. Probabil, condu-cătorii ei sunt adepții filosofiei "tac și fac". Dar aceasta nu-i scutește de a aduce la cunoștința plăti-torilor de taxe și impozite, periodic, rezultatele activității de comba-tere a evaziunii fiscale. 

Potrivit informațiilor transmise de Agenția Națională de Admi-nistrare Fiscală, la solicitarea ziarului "Cuget Liber", Direcția Generală Antifraudă Fiscală a încheiat primul trimestru al anului 2014 cu următorul bilanț:

- au fost verificați 7.532 con-tribuabili (atât la sediile principale cât și la sediile secundare și punctele de lucru ale acestora);

- au fost aplicate 6.817 amenzi contravenționale, în valoare totală de 29.795.150 lei. Dintre acestea, 1.770 amenzi, în valoare totală de 5.809.400 lei, au fost aplicate pentru nerespectarea regimului aparatelor de marcat fiscale;

- au fost confiscate sume și bu-nuri provenite din activități ilicite, cu o valoare estimată la 133.777.437 lei (respectiv: 112.278.061 lei numerar și 21.499.376  lei bunuri - îmbră-căminte, încălțăminte, flori, legume, fructe, cafea, aur, țigări, combustibili, băuturi alcoolice, materiale de construcții, diverse cereale, furaje);

- activitatea unui număr de 409 agenți economici a fost suspendată, din care 291 agenți econo-mici pentru abateri de la regimul caselor de marcat fiscale;

- au fost înaintate 37 acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru un prejudiciu în valoare totală de 352.089.889 lei.

Cum poate fi apreciat acest bilanț? Loviturile instituției anti-fraudă i-au produs vreo rană mai serioasă evazionismului fiscal sau doar l-au zgâriat? Potrivit țintei de plan, în primele trei luni ale anului inspectorii antrifraudă ar fi trebuit să extragă din economia subterană 418,5 milioane euro.

Or sumele din bilanț - amenzi, confiscări și prejudiciile ce ur-mează a fi recuperate de justiție (măcar în parte) - totalizează doar 515.662.476 lei, respectiv 115.360.732 euro. Problema e că o cotă de 68% din această sumă (partea ce trebuie recuperată de instanțele de judecată, respectiv 78.767.312 euro) este incertă. Nu se știe nici când, nici cât va intra la bugetul de stat.

Dacă avem în vedere totalul sumelor raportate, rezultă că Antifrauda și-a realizat planul trimestrial în proporție de doar 27,56%, iar dacă luăm în calcul numai sumele efectiv recuperate, realizarea e de 8,74%. 

Rezultatele sunt nesatisfăcă-toare, chiar dacă instituția este la început de drum.

Dar față de defuncta Gardă Financiară, este mai performantă noua instituție? Pentru a răspunde la întrebare, vom prezenta, pentru comparație, rezultatele raportate de Gardă Financiară în trimestrul I 2013, Pe scurt, bilanțul a fost următorul: 37.749 controale; amenzi - 27.247.140 lei; confiscări de bunuri și numerar - 12.336.371 lei; 354 decizii de blocare a unor sume și sechestre în valoare de 398.695.012 lei, din care 333 milioane lei, bani blocați în conturi; activitatea a 1.125 de agenți economici suspendată; 856 sesizări penale, cu un prejudiciu total de 878.828.339 lei.

După cum se observă, la cele mai multe capitole, bilanțul Gărzii Financiare a fost net superior celui al Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care dispune și de un număr mai mare de oameni. 

Aceste statistici ar trebui să dea de gândit ANAF, Ministerului Finanțelor Publice și Guvernului României. Este clar că ceva nu merge în instituția antifraudă. Dacă nu se iau măsuri la timp, aceasta riscă să aibă soarta Gărzii Financiare.