Comerțul și serviciile aduc "mărunțișul" structural în Constanța

Constanța nu o duce prea bine din punct de vedere al proiectelor europene. Nici regiunea Sud – Est, de altfel, nu face excepție.
Până acum, în cadrul Programului Operațional Regional (POR 2007 - 2013), nu avem decât două proiecte în derulare: unul de 64,79 milioane lei în județul Brăila și unul de 80,85 milioane lei în județul Tulcea. Ambele proiecte au fost depuse pe axa prioritară nr. 2 a POR, de îmbunătățire a infrastructurii de transport regionale și locale.
Nici pe Programul Operațional Sectorial (POS) nu am secat UE de bani, însă situația este explicabilă.
"La Constanța, majoritatea firmelor activează în comerț și servicii. Nu ai nevoie de investiții atât de mari ca să poți face treabă. În județele care conduc topul fondurilor structurale contractate, cele mai multe firme au activitate de producție. Pentru a fi competitivi, au nevoie de instalații și utilaje. Drept urmare, sumele contractate sunt mai mari", spune Ion Jugănaru, vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
Marea problemă este însă lipsa investițiilor din turism. Chiar dacă unii agenți economici "încearcă", numărul lor este mult prea mic, în proporție cu suprafața ocupată de infrastructura turistică.
"În turism este mai greu pentru firmele mici, în principal din cauza sezonalității segmentului. Pentru a putea contracta fonduri europene trebuie să ai o afacere stabilă. Mulți agenți economici nu angajează însă oameni decât în timpul sezonului estival", mai spune vicepreședintele CCINA Constanța.
Un alt blocaj este cauzat de percepția greșită a managerilor față de procesul contractării finanțărilor de la UE.
"Nu este chiar simplu, în senul că nu completezi o coală A4 și ai terminat, însă nu este nici extrem de complicat. Mulți patroni pornesc de la ideea că e mult prea multă birocrație și bătaie de cap ca să merite efortul. Noi încercăm să îi ghidăm, să le explicăm ce au de făcut sau le dăm exemplu alte firme, care au accesat deja cu succes fonduri", explică Ion Jugănaru.