Constanța - o navă în derivă, pe apa timpului

Cum va arăta Constanța anului 2050 - orașul copiilor și nepoților noștri?

Sunt convins că răspunsul la această întrebare vrea să-l cunoască fiecare localnic, nu doar din simplă curiozitate, ci pentru importanța sa vitală. Destinul oricăruia dintre noi este influențat de direcția spre care se îndreaptă urbea, iar calea ce va fi urmată este aleasă azi.

Constanța prezentului se află la răscrucea mai multor drumuri. Pe oricare dintre ele ar apuca-o, la fiecare bornă a timpului se va regăsi pe sine. Dar altfel: împlinit sau ruinat.

Să facem un salt în viitor, până la mijlocul acestui secol. În care din mulțimea de ipos-taze posibile se va afla urbea noastră? Va fi stră-vechiul Tomis un oraș modern, cu nimic mai prejos de marile orașe-porturi ale Occiden-tului, sau unul nefuncțional, în care e greu de trăit?

Constanța anului 2050 ar putea fi un oraș al asfaltului și betonului sau, dimpotrivă, unul al parcurilor, florilor și peluzelor de verdeață. Spre cerul său ar putea crește o pădure de zgârie nori, dar, tot atât de bine, soarele viitorului ar putea să se oglindească în ferestrele unui ocean de vile cochete. Sau, cine știe, poate că din peninsulă până în cartierele periferice se vor văluri ruinele.

Oare își va păstra Constanța statutul de al doilea mare oraș al țării sau va fi cu multe locuri mai jos, în ierarhia demografică și economică? Ne-am putea gândi, de asemenea, că, la jumătatea acestui veac, urbea noastră milenară va fi o anexă insalubră și supraaglomerată a stațiunilor de la malul Mării Negre și a unei puzderii de localități satelit.

Oricare dintre aceste situații este posibilă, dar alegerea o facem noi toți, membrii acestei comunități. Orașul viitorului este rezultanta deciziilor luate ieri, astăzi și mâine de edili, agenți economici și populație. Spre exemplu, politica municipalității de a vinde spațiile verzi și parcările, pentru a spori suprafața construită a îndreptat Constanța spre un viitor nenorocit, îndepărtând-o de posi-bilitățile faste. Același efect îl are preocuparea investitorilor particulari de a ridica imobile uriașe pentru birouri, bănci și magazine, fără a rezolva și problema parcărilor pentru clienți.

Constanța este ca o navă rămasă fără cârmă. În lipsa unui plan urbanistic general, a unei politici edilitare vizionare, clare și transparente, plutește fără țintă pe apele timpului. Orașul evoluează haotic, din criza parcărilor dă în blocajul traficului rutier, la criza spațiilor verzi se adaugă penuria locurilor de joacă pentru copii, criza salubrității e completată de inflația de ruine, dezastrul arhitectonic este completat de avalanșa de panouri publicitare. Problemele se acumulează pe zi ce trece, făcându-le localnicilor viață grea.

Orașul pare că se afundă, fără scăpare, în mocirlă. Ceva trebuie făcut pentru salvarea lui, pentru a schimba de drum. Edilii din ultimii 26 de ani au demonstrat că nu sunt conștienți, dar nici că le pasă de fundătura spre care îl împing. Avem nevoie de primari și consilieri locali care să creadă în viitorul Constanței, care să vină cu proiecte salvatoare și să lupte cu pasiune, știință și curaj pentru orașul lor.