Cum poate ajunge România la 80% din media europeană a PIB pe locuitor

În luna ianuarie 2016, BNR a achitat ultima tranșă din împrumutul de 12 miliarde euro, luat în 2009 de la Fondul Monetar Internațional. "Vreau să reamintesc acest lucru nu pentru a face un titlu de glorie și nici pentru a spune trebuie să răsuflăm ușurați, că toți acești 12 miliarde au fost rambursați" - a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cu prilejul deschiderii conferinței de prezentare a raportului FMI pentru Europa Centrală, de Est și Sud-Est.

El a menționat că după ce România a achitat împrumutul, cu tot cu dobânzi, rezerva internațională a BNR este cu peste 6 miliarde euro mai mare decât era înainte de a-l accesa. Niciun ban de la FMI nu s-a dus pentru salvarea vreunei bănci. Țara este astăzi stabilă din punct de vedere financiar, cu o rezervă internațională solidă și cu un deficit de cont curent foarte mic, care impune un necesar de finanțare scăzut.

Guvernatorul a subliniat faptul că în anii 2007 - 2008, România, ca de altfel toate țările, era preocupată să aibă o creștere economică rapidă, "fără să ne gândim sau să judecăm cum trebuie la durabilitatea, sustenabilitatea acestei creșteri. Și atunci, din păcate și acum, aceste cuvinte, durabilitate, sustenabilitate sună puțin păsărește și nu cred că societatea românească s-a pregătit suficient pentru a înțelege substanța acestei dezbateri: o creștere economică nesustenabilă, mai devreme sau mai târziu, va fi corectată. Că va fi corectată de piață prin mecanisme brutale, că va fi corectată prin inversări de politici, până la urmă este corectată și are efecte în timp. Ne-a luat câțiva ani buni după corecții pentru a reveni la nivelul de PIB, de dezvoltare să spunem, de dinaintea acestei ajustări și în ceea ce privește creșterea economică, nici nu ne mai gândim să avem, ca în anii 2007 - 2008, niveluri de 7 - 8% pe an."

Referindu-se la raportul FMI, Isărescu a subliniat că acesta recomandă continuarea reformelor structurale, în special în ceea ce privește: îmbunătățirea protecției drepturilor de proprietate și a sistemului legal; creșterea eficienței guvernării; creșterea accesului la servicii financiare (în special pentru IMM-urile productive); îmbunătățirea infrastructurii; creșterea speranței de viață prin creșterea calității serviciilor medicale.

"Așa cum se arată în raport, dacă productivitatea totală a factorilor va crește în Romania cu 1% peste ritmul din UE, în următorii 25 de ani, putem ajunge la peste 80% din media europeană a PIB pe locuitor. Poate părea o perspectivă îndepărtată, dar să nu uităm progresele făcute în precedenții 25 de ani. Convergența nu este un drum cu sens unic și este important să clădim pe fundațiile care s-au ridicat deja. Convergența, mai ales în interiorul unei uniuni economice, este un efort colectiv. Rolul fondurilor europene, ca și al regulilor europene, nu poate fi subestimat. Dacă putem să mergem chiar mai repede în procesul de convergență acest lucru este dezirabil, desigur, dar esențiale sunt păstrarea direcției bune și caracterul sustenabil al creșterii economice" - a spus Isărescu.