Cum poate fi rezolvată criza locurilor de practică pentru cadeți

Actul normativ este decisiv pentru viitorul shipping-ului național. De el depind: înființarea registrului maritim internațional al României și atragerea, din primul an, a cel puțin 100 de nave sub pavilionul românesc; rezolvarea crizei locurilor de practică pentru cei circa 1.500 de cadeți care ies, în fiecare an, de pe băncile școlilor; creșterea numărului locurilor de muncă pentru navigatorii români; atragerea comenzilor de reparații și construcții noi în șantierele navale din țara noastră; sporirea numărului de nave care intră în porturile maritime românești și care apelează la serviciile agenților economici autohtoni.

De viitoarea lege depind foarte multe interese: cele ale navigatorilor, cadeților, învățământului marinăresc, agențiilor de crewing din România, pe de o parte; cele ale armatorilor străini, pe de altă parte. De aceea, legea trebuie să asigure cadrul de armonizare a acestor interese, și, în același timp, atractivitatea pavilionului internațional românesc.

Realizarea echilibrului, a armoniei de care am vorbit nu este un lucru simplu, fapt demonstrat de istoria acestui proiect. O primă variantă a sa trecuse de Senat și a fost aprobată în Camera Deputaților. Doar lipsa de cvorum a făcut ca votul deputaților să fie anulat.

Dacă proiectul ar fi trecut, am fi avut o lege strâmbă, discriminatorie față de navigatorii și armatorii români, iar dreptul de control al statului român pe navele de sub pavilionul său ar fi fost restrâns.

Ieri, proiectul se mai afla la comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, urmând a fi înaintat plenului pentru votul final. Sindicatul Liber al Navigatorilor a reușit să depună o listă de propuneri și speră că ele se vor regăsi în textul viitoarei legi. În cele ce urmează vom prezenta câteva dintre aceste amendamente.

SLN consideră că trebuie întărit rolul statului român în ceea ce privește organizarea serviciilor de transport maritim în apele naționale românești. În prezent - constată sindicatul - se înregistrează numeroase abateri de la această regulă, invocându-se lipsa cadrului legislativ. De aceea, solicită să se prevadă în lege faptul că: "Activitățile conexe și auxiliare transportului naval în apele naționale ale României revin exclusiv agenților economici înregistrați în România și funcționează în baza legislației, reglementărilor și contrac-telor colective de muncă naționale";

Alte propuneri elimină prevederile care barau accesul armatorilor români în registrul maritim internațional și restrân-geau drepturile de control ale ANR;

SLN atrage atenția că toate țările europene și non europene care au școli de marină de profil au impus, prin lege, ca orice navă înregistrată sub pavilion național să accepte, în mod obligatoriu, navigatori stagiari la bord (viitori ofițeri sau nebrevetați) pentru a efectua practica obligatorie.

România are mai multe instituții de învățământ marinăresc: Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă din Constanța, Colegiul Nautic Român (București) și Liceul Tehnic de Marină "Alexandru Ioan Cuza". Pentru cei aproximativ 1.500 de absolvenți anual există doar 50 de locuri de practică și asta datorită intervenției SLN, prin contractele încheiate cu diverși armatori străini.

Sindicatul consideră că, pentru a continua și susține tradiția marinărească, România trebuie să impună ca pe navele sub pavilion românesc să existe posibilitatea ca tinerii studenți să-și poată efectua stagiul de practică. Ca urmare, SLN propune ca legea să cuprindă următoarele prevederi:

"Pe orice navă care arborează pavilionul român, au dreptul să desfășoare activități specifice studenții și absolvenții unităților de învățământ de marină (cadeți). Prin contractele colective de muncă se vor stabili condițiile de îmbarcare ale cadeților și numărul acestora."