Directorii de ieri și de azi ai CFR-ului s-au întâlnit cu istoria, în Gara Constanța

Două evenimente importante au avut loc, în aceste zile, în transporturile românești. Primul (pe care l-am prezentat în ediția de ieri) se referă la lansarea în dezbatere publică a unui proiect de ordonanță de urgență care pune bazele rezolvării crizei profunde prin care trece infrastructura de transport. 

Cel de-al doilea, de mai mică importanță, dar cu semnificații profunde, a avut loc în cetatea Tomisului. 

Ieri, 31 mai 2016, toate drumurile (și toate trenurile) au dus spre Gara Constanța, în amfiteatrul căreia doctorul în istoria căilor ferate, Gelu Dae, și-a lansat volumul "Evoluția căilor ferate dobrogene 1860 - 1938", o lucrare de referință pentru istoria căilor ferate române și a Dobrogei.

Interesul pentru carte s-a dovedit a fi atât de mare, iar prietenia față de autor atât de puternică, încât Dragoș Floroiu, directorul general al Autorității Feroviare Române, a venit cu toată echipa de conducere după el. La fel a procedat și Dorin Maer, directorul Regionalei CFR Constanța. Secretarul de stat Marcel Boloș n-a rezistat tentației și a dat și el o fugă la Constanța.

La ora lansării, amfiteatrul era plin-ochi cu feroviari de toate gradele și specializările: directori actuali și foști, de regionale, din companiile feroviare de stat și private, profesori din învățământul feroviar, funcționari din structurile Căilor Ferate Române și, mai ales, mecanici de locomotivă și impegați de mișcare pensionari. Până și viceprimarul Decebal Făgădău a lăsat pentru o oră treburile de la primărie și problemele de campanie electorală. Și-a amintit că e nepot de feroviar, că e prieten cu Gelu Dae și a dat fuga să primească o carte cu autograf. 

Despre carte, autor, trecutul plin de exemple strălucite și prezentul de loc glorios al căilor ferate au vorbit pe larg profesorul universitar dr. Valentin Ciorbea și scriitorul Costache Tudor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

În cele ce urmează, voi prezenta, succint, câteva dintre reperele istorice ale căilor ferate dobrogene, prezentate în volum.

• Prima linie de cale ferată Constanța - Cernavodă (Kustendje - Boghas Keui) a fost construită între 1857 și 1860 sub auspiciile companiei britanice Barkley. Potrivit contractului de concesiune semnat între guvernul turc și concernul englez Danube and Black Sea Railway Kustendje Harbour Company Limited, durata concesiunii liniei era de 99 de ani de la intrarea ei în funcțiune. În 1859, valoarea liniei în sine era de 300.000 de lire sterline, adică 7,5 milioane de lei, respectiv 120.000 de lei pe kilometru.

La construcția liniei au participat lucrători de 32 de naționalități, dar limba folosită pentru a comunica era turca. Forța de muncă locală era reprezentată de țărani. 

Legătura între gara și portul Constanța, unde se aflau amplasate atelierele CFR, se făcea printr-o linie în zig-zag de 12,64 km, dispusă în trei terase. Traseul dintre portul Constanța, orașul Constanța și portul Cernavodă însuma 65,34 km.

La inaugurare a participat ministrul de interne din acea vreme, Ion A. Filipescu, demnitari ai Imperului Otoman și reprezentanți ai societății DBSR. Trenul festiv inaugural a plecat din stația Cernavodă Port și a fost salutat cu 21 de salve de tun trase de pe două goelete de război turcești. După 3 ore și 45 de minute, trenul a sosit în stația Constanța Port, înregistrând viteza medie de 19 km pe oră. 

Împresionat de apariția trenului, un localnic turc din Caraomer a exclamat: "Asta este Satan haraba, nu alta!" La sosirea în port, trenul inaugural a fost întâmpinat cu salve de tun, sunete de sirene și urale. 

La ambele capete ale căii ferate, compania engleză a construit magazii spațioase și solide pentru mărfuri și grâne. Linia avea patru stații: Constanța Port, Murfatlar, Medgidia și Cernavodă Port. Cu excepția celei de la Murfatlar, celelalte stații erau dotate cu magazii pentru cereale. 

• La 9 octombrie 1890, a avut loc ceremonia de punere a pietrei de temelie a podului de la Cernavodă, în prezența regelui Carol I și a principelui Ferdinand. Proiectul podului a fost realizat de inginerul Anghel Saligny. Lucrările au durat cinci ani, fiind executate de firmele franceze Fives - Lille (podul peste Dunăre), Schneider & Co. și Creusot (podul peste btrațul Borcea), iar viaductele, de firma belgiană Cockerill. Inaugurarea oficială a podului peste Dunăre a avut loc pe 14 septembrie 1895, cu participarea regelui Carol I, a familiei regale, miniștrilor și președinților corpurilor legiuitoare. La acea vreme, podul peste Dunăre de la Cernavodă era cel mai lung din Europa și avea cea mai mare deschidere (190 metri), iar complexul format de cele două poduri și cele două viaducte era considerat cel mai lung din lume.

• Construirea și inaugurarea podului de la Cernavodă au condus la demararea lucrărilor de construire a portului modern Constanța, la 16 octombrie 1896. După "scandalul Hallier" (numele firmei care câștigase contractul de construcție în urma unei licitații internaționale) încheiat cu un proces răsunător, lucrările i-au fost încredințate inginerului Anghel Saligny. 

Tunelul de acces în port a fost inaugurat la 1 august 1907, pentru transportul de călători, și la 1 aprilie 1908, pentru cel de mărfuri. Începând cu 1912 s-a renuțat la vechea linie engleză de acces în port. La acea dată, rețeaua feroviară portuară avea 37 km de cale ferată și 159 de macazuri. 

Lansarea cărții a fost salutată de membrii Clubului Umoriștilor Constănțen, Ananie Gagniuc, Dan Norea, Traian Brătianu, Ion Ruse, Constantin Iordan și Petru Brumă, cu sarje de epigrame, poezii vesele și foiletoane dedicate autorului și Căilor Ferate Române.

La final, autorul a dăruit cărți cu autografe tuturor participanților la eveniment.