Facilităţi fiscale şi măriri de pensii, în an electoral. La orizont, o explozie a inflaţiei!

Salariile în sectorul bugetar au tot crescut în ultimii ani, mai nou, şi pensiile au fost ridicate, iar toată această infuzie de capital „la stat” se petrece în contextul în care deficitul bugetar a ajuns la cote atât de alarmante, încât a atras atenţia inclusiv Comisiei Europene, care a cerut măsuri urgente de redresare. 2024 fiind an electoral, se lucrează „cu mănuşi”. Ce va fi însă după 1 ianuarie…

Potrivit Regulamentelor Comisiei Europene, România se află în procedură de deficit bugetar excesiv, astfel încât, până la data de 15 octombrie 2024, autorităţile de la Bucureşti sunt nevoite să depună un plan fiscal-structural pentru a ajusta deficitul bugetar sub 3% din PIB.

Pentru ţara noastră, este important ca în anul 2024 ţinta de deficit bugetar să fie la un nivel rezonabil încât să permită o ajustare anuală de deficit bugetar de 0,74% din PIB, pentru a permite implementarea proiectelor de investiţii finanţate din PNRR.

Reamintim că deficitul bugetar la 31 iulie 2023 era în procent de 4,02% din PIB, respectiv în valoare absolută 71,19 miliarde lei.

Acestea sunt cifrele reci, realitatea crudă, de necontestat. Ce-i de făcut pe viitor? Cum statul are nevoie de încasări urgente, Ministerul de Finanţe s-a gândit să pună mâna pe guma de şters şi să radieze o serie de penalităţi şi accesorii în cazul celor care vor catadicsi să facă ceea ce n-au făcut de mult: plăţi rapide în contul datoriilor publice.

„O facilitate fiscală prevede ca, în cazul debitorilor, persoane fizice, inclusiv cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, stinse în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, să se acorde: anularea unui procent de 50% din obligaţiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv; anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv”, se menţionează în proiectul de ordonanţă de urgenţă postat pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe.

Cum s-ar traduce în limbaj popular? Cine a fost corect şi a plătit totul la timp a fost cam fraier, cel care a fost şmecher, este acum „albit”!

De asemenea, Guvernul are în vedere limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal din sectorul bugetar - stimulentele acordate din fonduri externe nerambursabile şi decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu -, precum şi limitarea, începând cu luna septembrie 2024, a unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi a cheltuielilor cu investiţiile.

Sub „umbrela” statului

Pe de altă parte, statul rămâne în continuare unul dintre cei mai buni angajatori. În ultimii ani, salariile în sectorul bugetar au tot crescut, iar mai nou, şi bugetul naţional de pensii s-a mărit semnificativ.

„Milioane de pensii, aproximativ 82,5%, au crescut la recalculare, 13,8% se vor majora peste patru luni, la 1 ianuarie 2025, când va avea loc prima indexare a valorii punctului de referinţă, conform legii”, a declarat, marţi, 3 septembrie, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu.

Un lucru nu-l explică guvernanţii: de unde vor avea bani pentru a acoperi aceste creşteri de salarii şi pensii, în multe cazuri semnificative? Iar cu şacoşa şi ploconeala pentru un împrumut la Bruxelles? Căci cu producţia e greu!

Este un paradox ca, în contextul în care trebuie redus deficitul bugetar, să asistăm la măriri, indexări de salarii şi pensii. Anul acesta, fiind unul electoral, mărirea a dat bine, iar lucrurile sunt ţinute artificial sub control, dar, de la anul, analiştii economici anticipează o explozie a inflaţiei, o creştere spectaculoasă a preţurilor şi o scădere dramatică a puterii de cumpărare a românilor.

Aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, scenariul cel mai plauzibil este acela că, alături de populaţia din categoriile vulnerabile, firmele mici şi mijlocii vor fi cel mai afectate: impozit pe cifra de afaceri, impozit pe profit, impozit pe dividende, impozit pe respiraţie!