Firmele mici şi mijlocii, sufocate de fiscalitatea excesivă. "Suntem jupuiţi până la piele!"

România are o fiscalitate exagerată. Toate analizele arată că românii muncesc mult, dar cu un randament scăzut, producţia este aproape inexistentă, motiv pentru care statului nu-i mai rămâne decât varianta taxării. Suprataxării! Impozite şi tot felul de dări, astfel încât, persoane fizice sau juridice nu mai ştiu cum să facă să iasă cu bine la liman.

Vremuri grele în special pentru firmele mici şi mijlocii care, în mod normal, ar trebui să fie motorul economiei. Fiscalitatea tot mai împovărătoare îi face pe agenţii economici să gândească fel de fel de „artificii” pentru a se menţine pe linia de plutire.

Ionuţ N. este un tânăr antreprenor constănţean. Este de meserie inginer constructor, a lucrat câţiva ani pentru un mare dezvoltator imobiliar, apoi a luat taurul de coarne şi şi-a deschis propria firmă. A păşit curajos pe piaţă, dar, când să ia avânt… n-a mai luat!

Un adevăr trist

„Privesc la televizor şi sunt perfect de acord cu protestele sindicaliştilor, care spun că fiscalitatea este excesivă. Aşa este, pur şi simplu suntem sufocaţi de atâtea taxe şi impozite. Suntem jupuiţi până la piele! Plătim dări peste dări, iar atunci când ar trebui să beneficiem de pe urma acestora, ce să vezi: trebuie să băgăm din nou mâna în buzunar pentru a ne rezolva problemele, iar aici mă refer în special la sănătate.

Angajaţii vor salarii mai mari, e firesc, cu toţii ne dorim venituri cât mai mari. Când le arăt cât dăm statului, e durere mare. Noi suntem o firmă mijlocie, neracordată la conducta banilor publici, desfăşurăm afaceri privat-privat”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, tânărul antreprenor constănţean.

Iar vorbele sale sunt pline, din păcate, de adevăr. E bucurie mare când facturile se încasează, dar, până la final de lună, trebuie trasă linie şi începem să scădem: 19% TVA (puţine sunt domeniile de activitate în care se lucrează cu TVA de 5% sau 9%), 16% impozit pe profit, 8% impozit pe dividende.

„Avem impresia că strângem bani mulţi, dar de fapt statul este cel care încasează cel mai mult, are cea mai mare cotă, deşi el nu are cheltuieli de personal, chirii, apă, energie electrică etc. Nu mai pun la socoteală controalele autorităţilor. În acest ritm, tot ceea ce ne propunem este să reuşim să supravieţuim", ne explică interlocutorul nostru.

Nici în cazul salariaţilor, lucrurile nu stau mai bine. Mişcarea angaralelor de la angajator la angajat nu a făcut altceva decât să creeze impresia unui brut „dodoloţ”, din care statul îşi trage din nou partea leului: peste 40 de procente!

Iar perspectivele nu se anunţă deloc optimiste. Fără producţie, cu un export rahitic şi cel mai scăzut grad de colectare (în special la marii agenţi economici!) din Uniunea Europeană, România are şanse pur teoretice de a reduce fiscalitatea. Lucrurile par a fi ţinute artificial sub control, în condiţiile în care 2024 este an electoral. Ce-o urma apoi…

Protestele sindicatelor

Delegaţia Blocului Naţional Sindical (BNS) a cerut, luni, 13 mai, reprezentanţilor Ministerului Finanţelor măsuri privind reducerea fiscalităţii pe muncă şi demararea de urgenţă a unei reforme fiscale.

O delegaţie a BNS, condusă de preşedintele confederaţiei, Dumitru Costin, a fost primită la consultări de o echipă din Ministerul de Finanţe, condusă de secretarul de stat Daniela Pescaru.

„În cadrul întâlnirii, am solicitat măsuri privind reducerea fiscalităţii pe muncă şi demararea de urgenţă a unei reforme fiscale, în care să fie implicate şi consultate inclusiv sindicatele şi patronatele. De asemenea, am transmis îngrijorările cu care se confruntă confederaţia în ceea ce priveşte creşterea datoriei publice şi în ceea ce priveşte posibilele semnale din spaţiul public legate de stabilirea unor viitoare cote pentru impozitele pe venit/impozitare progresivă", au explicat sindicaliştii.