Afaceri ameninţate cu ghilotina! „Mărirea gradului de fiscalizare pe IMM-uri nu va aduce nimic bun”

Firme mai mari, firme mai mici, persoane fizice sau persoane juridice, specialişti din IT, construcţii, agricultură, dar şi din multe alte domenii, bogătaşi sau oameni simpli - cu toţii vom fi afectaţi, într-un fel sau altul, de pachetul de măsuri fiscale menit a reduce deficitul bugetar. Cât de mulţi bani va aduna statul după aceste noi biruri? Rămâne de văzut!

„Cred că guvernanţii noştri trăiesc într-un Univers paralel, pe o altă planetă. Ştiam că «levitează», că sunt mai presus de muritorul de rând, că e greu să le mai înţeleagă problemele. Iar la nivel macro, viziunea este un mare zero barat! Dacă vor să încaseze bani mai mulţi la buget, ar trebui să-şi facă, în primul rând, curăţenie în propria-i ogradă, să-şi reducă din personal, din cheltuielile publice. A mări gradul de fiscalizare pe IMM-uri, motorul economiei, nu va aduce nimic bun. Doar afaceri pe chituci, locuri de muncă pierdute şi strategii evazioniste!”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Ionuţ L., om de afaceri constănţean din domeniul construcţiilor.

Supărarea antreprenorului, ca de altfel a tuturor celor din domeniu cu care am discutat, este cât se poate de îndreptăţită, după ce, de la 1 noiembrie, angajaţii din construcţii nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuţiei la sănătate (CASS) şi a contribuţiei asiguratorie pentru muncă (CAM) - 2,25%.

Pentru ca salariile angajaţilor din sector să nu scadă după reintroducerea contribuţiilor la sănătate, Guvernul a aprobat noua valoare a salariului minim în construcţii. Astfel, începând cu luna noiembrie, angajaţii vor primi un salariu minim brut de 4.582 lei, însă e greu de crezut că un zidar sau un fierar-betonist poate fi ţinut pe şantierele din România cu un asemenea salariu.

IMM-urile, greu cu investiţiile

Şi patronii firmelor mici îşi fac, în aceste zile, noile socoteli. Aşa cum era de aşteptat, microîntreprinderile vor fi extrem de afectate, ele urmând a plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru venituri sub 60.000 de euro pe an, respectiv 3% pentru venituri mai mari.

„Firma mea este considerată mică, având o cifră de afaceri de 84.000 de euro, cu încasări de 7.000 euro, aproximativ 35.000 de lei lunar. În noua formulă de calcul, cu 3% impozit pe cifra de afaceri în loc de 16% impozit pe profit, tocmai ce am «scăpat» de 2.500 de euro. Nu mai sunt încurajate investiţiile, iar la capitolul încasări, pentru a nu depăşi plafonul de 60.000 de euro pe an, vom mai înfiinţa o firmă pe care vom muta o parte din facturi”, ne spune Alexandru N., antreprenor constănţean.

Un efort suplimentar vor trebui să facă şi companiile cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, care vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.

Plăţile cash, limitate

Tot de la 1 noiembrie, se reduc plăţile cash la companii şi persoane fizice. Astfel, plăţile către persoanele juridice se vor putea face în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană. În ceea ce priveşte încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic este de 5.000 lei către/de la o persoană, iar sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile. Încasările şi plăţile cash între două persoane fizice se pot face în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.

Nerespectarea acestor plafoane se sancţionează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul.

Aceste măsuri sunt incluse în pachetul de modificări fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare privind asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (296/2023) a fost publicată în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.