Fermierii montani nu vor în cooperativă

Aproape jumătate din fermele din România sunt gospodării mici de familie. Singura şansă ca aceste gospodării ale bunicilor să reziste pe piaţă este să se asocieze în cooperative agricole, a declarat recent într-o conferinţă ministrul Agriculturii, Adrian Oros. 

„Peste 40% din teren în România este lucrat de 0,56% dintre fermieri, în ferme mai mari de 300 de hectare. Sigur că nu este neapărat rău, mai ales în unele zone ale ţării, unde se face un anumit tip de agricultură. Dar alte 40% din suprafeţele lucrate, sunt lucrate de 97% din fermieri, de 795.000 de fermieri, în ferme mici, sub 50 de hectare. Trebuie să recunoaştem că majoritatea acestor ferme nu sunt ferme reale, comerciale, care ar rezista pe piaţă. Sunt acele gospodării ale populaţiei, ale bunicilor noştri, ale părinţilor noştri, care fac o agricultură de subzistenţă care întotdeauna este susţinută de o pensie sau de un salariu", a precizat ministrul. 

Aceste ferme ar trebui să devină comerciale ca să reziste în timp, iar singura soluţie este să se asocieze, a mai spus Oros. Numai că, ţăranii, în special cei din zonele montane, nici nu vor să audă de cooperativă. 

„Cei de vârsta mea sau mai mari îmi spuneau "Domnule ministru, cum să ne asociem? Că aici la noi în munte nici Ceauşescu nu a făcut CAP-uri". Sigur că este foarte greu să le explici unor oameni care gândesc aşa sau care reacţionează aşa, să le explici ce important este să se asocieze ca să-şi crească puterea de negociere, să poată să-şi procure imputuri la preţuri rezonabilă, să poată să-şi vândă întotdeauna producţia, să poate să-şi integreze producţia. E foarte greu”, a adăugat Oros. Singurii care au fost receptivi sunt fermierii tineri care au înţeles care este importanţa asocierii în cooperative agricole.