Fiscul stoarce bani şi din piatră seacă. La rând, veniturile din chirii!

Una dintre variantele de protecţie a bugetelor pe care le au la dispoziţie constănţenii cu venituri peste medie o reprezintă investiţia în imobiliare. Fie că au în vedere o revânzare aducătoare de profit, fie că îşi doresc să-şi asigure bătrâneţile, investitorii trebuie să ştie că au şi obligaţii fiscale, iar statul le vâră tot mai adânc mâna-n buzunare.

În disperare de a reduce dimensiunea „găurii negre” de la buget, statul român şi-a trimis „buzduganul” - a se citi Fiscul - să scoată bani şi din piatră seacă. Nobilă, dar şi ingrată misiune, pentru că slujbaşii statului trebuie să fie atenţi să nu deranjeze mecanismele macro ce aduc unora prosperitate/milioane în conturi de vreo 30 de ani. Aşa că, în loc să pună tunurile pe marii evazionişti, pe cei ce rulează sume fabuloase, uitând însă de dări, Fiscul îi ia în vizor pe cei mici. Mici, dar mulţi şi chiar disciplinaţi!

După ce le-a recomandat profesorilor să-şi fiscalizeze veniturile, după ce le-a transmis coafezelor, maseuzelor şi manichiuristelor că şi banii făcuţi de ele trebuie impozitaţi, la rând au urmat proprietarii de imobile, în cazul cărora s-a mai introdus un bir: contribuţia la fondul de sănătate.

Dar, să luăm un exemplu concret. În cazul unui apartament închiriat cu 400 de euro / 2.000 de lei, scăzând cheltuielile deductibile în valoare de 400 de lei (20%), rezultă un venit în sumă de 1.600 de lei. 160 de lei (10%) vor merge la stat sub formă de impozit, iar alţi 160 de lei (10%) iau calea bugetului pentru sănătate.

„Peste tot în lume, contribuţia la fondul de sănătate este o obligaţie. Din toate punctele de vedere, chiar şi morală, pentru că toţi ne dorim să beneficiem la un moment dat de servicii medicale. Dar de ce să plătesc sănătatea şi din veniturile din chirii, în condiţiile în care plătesc deja o dată, la serviciu, asta îmi vine mai greu să înţeleg. M-aş bucura însă ca marii jucători din piaţa imobiliarelor, care închiriază sute de apartamente, să aibă acest comportament, deşi mă îndoiesc", a declarat, pentru „Cuget Liber”, Elena M., o constănţeancă proprietară de imobil închiriat şi pe care am întâlnit-o la sediul ANAF, cu dosarul la subsuoară.

Persoanele fizice care realizau venituri din chirii din derularea a peste cinci contracte de închiriere le încadrau fiscal în categoria veniturilor din activităţi independente, cu obligaţia de a ţine o contabilitate şi de a întocmi registre fiscale, însă această posibilitate a fost radiată.

Ce-i de făcut pentru a evita amenzile

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a dat publicităţii Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute de persoanele fizice din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul personal.

Ghidul conţine informaţii privind definirea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, contractul de locaţiune şi înregistrarea fiscală a acestuia, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, modalităţile de plată ale impozitului şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi referitor la taxa pe valoarea adăugată ori sancţiuni.

Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea acestuia, la organul fiscal competent.

„Impozitul se determină de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil, iar plata se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului. De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, din una sau mai multe surse, sau venituri din alte categorii, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază anuală de calcul de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe ţară, după caz", se arată în documentul citat.

Nedepunerea „Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice", până la data prevăzută în legislaţia fiscală, se sancţionează cu amendă între 50 şi 500 de lei.