Guvernul Boc e obligat să aleagă între reforma birocrației de stat și colapsul economiei

România se află într-un moment crucial al evoluției sale. Criza financiară a afectat-o mai puternic decât se așteptau guvernanții, iar măsurile de redresare adoptate până în prezent de Cabinetul Boc n-au reușit decât să tempereze declinul economiei.

Recesiune foarte severă
Delegația Fondului Monetar Internațional tocmai și-a încheiat misiunea și una dintre concluziile sale este că produsul intern brut va scădea cu 8 - 8,5%, în 2009, adică dublul estimării inițiale. În termeni calitativi, aceste cifre arată că țara noastră trece printr-o recesiune foarte severă.
Deficitul ar fi putut fi mult mai mare, de 13,4 - 13,5%, dacă în decembrie 2008 nu s-ar fi trecut la reducerea salariilor de lux ale directorilor generali și a indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație, de la stat. Măsura a adus o economie de un miliard de euro, susține primul ministru Emil Boc.
Din evaluarea extrem de exigentă realizată de FMI și Comisia Europeană, rezultă că, pentru primele șase luni, Guvernul României și-a respectat angajamentele luate în cadrul acordului de împrumut. Persistă o singură neclaritate, în cazul arieratelor, a blocajului financiar, unde nu există toate datele pentru a trage linia și a se stabili dacă s-a atins ținta propusă.
Până acum, din împrumutul de 20 de miliarde de euro, au intrat 5 miliarde de euro, de la FMI, în conturile Băncii Naționale a României pentru consolidarea rezervelor valutare ale țării. Pe de altă parte, 1,5 miliarde de euro au venit de la Comisia Europeană și au fost înghițiți de visteria Ministerului Finanțelor.
Efectul infuziei de capital este vizibil. Cursul de schimb al monedei naționale s-a stabilizat, rata dobânzii de politică monetară a fost redusă de la 10%, în februarie 2009, la 8,5%, în prezent, iar rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale au fost diminuate. Acest fapt a contribuit, pe de o parte, la creșterea lichidității de pe piața bancară și a stimulat reducerea dobânzilor la credite, iar pe de altă parte a contribuit la scăderea ratei inflației. Astfel, de la un indice anual al inflației de 6,30%, în decembrie 2008, s-a ajuns la 5,86% în iunie 2009.

Pariul cu investițiile
În luna septembrie, potrivit programului stabilit, urmează să intre încă o tranșă din împrumutul de la FMI. Inițial, acordul prevedea ca banii să ajungă tot la Banca Națională. După toate probabilitățile, ei vor fi folosiți de guvern, pentru acoperirea deficitului bugetar.
Executivul a adoptat în mod deliberat o politică de deficit bugetar înalt, preferând să acorde mai mulți bani pentru infrastruc-tură, respectiv 20% din venituri, pentru a asigura un număr mai mare de locuri de muncă și a continua modernizarea țării.
Pe de altă parte, împrumutul de la FMI este preferabil pentru acoperirea deficitului bugetar, având cea mai mică dobândă posibilă, deci fiind o povară mult mai mică pentru țară.
Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Fondului Monetar s-a decis ca banii ce vor veni să fie folosiți la investițiile din infrastructură și la cofinanțarea proiectelor europene. În prezent, foarte multe administrații locale nu au aceste resurse financiare și există riscul să piardă banii europeni.

Sprijin pentru pensionari și firme
În ciuda situației îngrijorătoare a economiei și a deficitului bugetar ridicat, guvernul dă asigurări că își va respecta obligațiile sociale. "Nu suntem într-o asemenea situație atât de gravă, încât să existe riscul de a nu plăti salariile și pensiile" - dă asigurări premierul Emil Boc. În schimb, statul e obligat să facă economii. Nu se vor tăia banii de la pensii. Executivul confirmă că, de la 1 octombrie, pensia mai mică de 350 de lei va fi majorată.
Tot de la aceeași dată nu va mai fi impozitat profitul reinvestit. Pe de altă parte, va fi menținută cota unică de impozitare, de 16%, iar TVA nu va fi modificată.
Problema numărul unu nu este majorarea taxelor, ci o mai bună colectare a lor, consideră premierul. De altfel, el a convocat un comitet interministerial, pentru a stabili măsurile de diminuare a evaziunii fiscale, Sunt vizate accizele, TVA și firmele fantomă.

Politica bisturiului
Ajustările de costuri și cheltuieli din administrația publică vor continua. Primul pas a fost făcut prin reducerea numărului agențiilor guvernamentale, astfel încât să rămână 107 entități dintr-un total de 226. Prin această măsură vor fi desființate un număr de 9.200 de posturi și se vor face economii de 50 de milioane de euro. Mai mult, veniturile proprii ale unor agenții vor fi preluate la bugetul de stat, pentru a se pune capăt prăduirii banului public.
Urmează pilonul doi al reformei birocrației de stat: descentralizarea, introducerea standardele de cost și de eficiență, precum și reforma sistemului de pensii, prin desființarea celor de lux.
Pe 26 august, guvernul va adopta actele normative pentru descentralizarea în agricultură și în cultură.
A avut loc o întâlnire cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și urmează să se stabilească cât costă bugetul de stat întreținerea unei primării, ce servicii sunt obligatorii, ce trebuie să plătească cetățeanul, ce calitate trebuie să ofere funcționarul public.
De asemenea, vor fi stabilite standarde de costuri maximale și minime pentru investiții (pe kilometrul de drum pietruit, asfaltat etc.), un fel de mercurial, care va contribui la economisirea banului public. Standardele de cost ar trebui să fie gata până în 15 septembrie, pentru a servi la elaborarea legii bugetului de stat pe anul 2010. Ele vor permite să se cunoască exact câți bani trebuie să fie alocați de la buget pentru administrațiile locale.
Pe seama acestor măsuri se va realiza o diminuare treptată a cheltuielilor de personal în 2009 și 2010. Numai în ultimă instanță se va apela la concedieri.
În trimestrul IV al anului 2009, declinul economic va fi stopat și, din 2010, se va vorbi de creștere economică în România, susține premierul.