Guvernul își asumă răspunderea pe legile salarizării unice, pensiilor și învățământului

Ieșirea economiei românești din criză este blocată de luptele din coaliția aflată la putere. Acesta este mesajul ce se degajă din declarația premierului Emil Boc, de la finalul ședinței de guvern, de sâmbătă.

Joc dublu
De șapte luni, executivul mimează lupta cu criza economică. Până acum a luat măsuri cu un impact îndoielnic în ceea ce privește economisirea banului public, creșterea veniturilor la buget, relansarea investițiilor și deschiderea a noi locuri de muncă.
Deciziile cu adevărat necesare pentru economie, cu efect imediat și pe termen lung, precum restructurarea aparatului birocratic supraponderal, ineficient și bugetofag, introducerea sistemului salarizării unice, desființarea pensiilor speciale și reforma învățământului au întârziat.
Cele două partide aflate la putere au adoptat o poziție diferită față de aceste măsuri radicale. PD-L le îmbrățișează fără rezerve, iar PSD încearcă să le blocheze, folosind metoda temporizării reformelor, practicată cu succes pe vremea Guvernului Văcăroiu. Social-democrații s-au dovedit maeștrii jocului dublu: la Palatul Victoria, se comportă ca partid guvernamental; la parlament, se manifestă, mai ceva decât liberalii, ca partid de opoziție.

PSD, în corzi
A devenit tot mai clar că România nu poate lupta eficient împotriva crizei economice, dacă nu înlătură barierele politice din calea reformei. Practic, premierul Boc a fost forțat să abandoneze calea discuțiilor și negocierilor interminabile din coaliție și să forțeze guvernul să-și asume răspunderea pe legile salarizării unice, pensiilor și învățământului.
Emil Boc a făcut cunoscute motivele care au determinat această procedură: "În primul rând se dorește să se constate dacă la nivelul coaliției guvernamentale există voința politică pentru susținerea acestor reforme structurale, pentru care cele două partide s-au angajat în Parteneriatul pentru România. În al doilea rând, este vorba de verificarea susținerii parlamentare cu privire la realizarea acestor reforme, pe care niciun guvern și niciun parlament n-au avut curajul să le abordeze în ultimii 20 de ani."
Social – democrații au fost prinși pe picior greșit de decizia premierului și au început să cârtească. Au, însă, prea puțină relevanță declarațiile și comentariile lor. Important este cum vor vota în parlament.
Își permite PSD să provoace căderea guvernului din care face parte și să deschidă - posibil - calea alegerilor anticipate? Nu cred că vreun partid politic își dorește alegeri înainte de termen, în acest context economic și social extrem de dificil. De aceea, adoptarea celor trei legi este mult mai probabilă decât respingerea lor.

Măsuri dure
Tot pentru a pune capăt jocului dublu al social – democraților, premierul a mandatat o echipă de miniștri, trei de la PSD și trei de la PD-L, să continue discuțiile cu FMI, cu privire la forma finală a înțelegerii ce urmează a fi parafată. După ce miniștrii săi își vor pune semnătura pe documentul convenit, PSD nu va mai putea arunca vina pe democrat – liberali pentru măsurile dure negociate.
După reuniunea executivului, citând "surse guvernamentale", agențiile de știri au anunțat că: FMI negociază cu Cabinetul Boc restrângerea cheltuielilor bugetare prin următoarele metode: concedierea a 100.000 - 150.000 de bugetari până la mijlocul anului viitor; sus-pendarea majorării cu 2% a pensiilor, programată pentru luna octombrie; înghețarea pensiilor în 2010, cu excepția celor minime sociale; intrarea în concediu fără plată, prin rotație, pe o perioadă de 2 - 3 săptămâni, începând din septembrie până în noiembrie 2009, a celor 1,4 milioane de bugetari.

Război împotriva firmelor fantomă
Premierul a anunțat și alte decizii menite să susțină economia și bugetul de stat. Astfel, agricultura va primi 600 de miliarde de lei pentru culturile de toamnă. De asemenea, programele din agricultură vor fi prefinanțate cu 420 milioane de euro, sub formă de împrumut din trezorerie. Banii avansați vor fi recuperați din plățile efectuate de Uniunea Europeană.
Președintele Autorității Naționale de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor Publice vor trebui să prezinte mâine, 11 august 2009, o analiză cu privire la formele de manifestare a evaziunii fiscale și modalități de combatere a evaziunii și fraudei fiscale din România. "Este important ca, în acest moment, să fim preocupați de o colectare corectă a taxelor și să ne asigurăm că toți sunt egali în fața legii și din acest punct de vedere" – a declarat premierul. El a dezvăluit faptul că domeniile vizate în mod special de respectiva analiză sunt: accizele, firmele fantomă și măsurile legislative pentru combaterea lor.
Ministerelor agriculturii și culturii li s-a cerut ca, până pe 26 august, să aibă pregătite proiectele de acte normative pentru realizarea descentralizării. Din toamnă, probabil, direcțiile agricole și de cultură ar putea trece în subordinea consiliilor județene.

Investiții publice și impozit reinvestit
Primul ministru a declarat: "Prioritar pentru guvern rămâne menținerea locurilor de muncă ale românilor. În acest context, se menține cota unică și nu se majorează TVA. Vor fi acordate resurse suplimentare pentru infrastructură, astfel încât să se mențină locurile de muncă și să se modernizeze țara. Vor fi sprijinite autoritățile locale cu resurse financiare, acolo unde se justifică, pentru cheltuieli de întreținere, dar și pentru finalizarea unor lucrări de investiții. Vechiul guvern a avut iresponsabili-tatea să pornească 4.000 de șantiere la școli, fără să asigure finanțarea corespunzătoare. S-au dat 1-2miliarde de lei și s-au făcut lucrări de zeci și sute de miliarde de lei. Unele lucrări sunt în faza aproape finală, altele în faza incipientă. Vor fi finalizate lucrările care sunt necesare în școli și care sunt în faza aproape finală. (…) Vom asigura neimpozitarea profitului reinvestit ca o modalitate de susținere a mediului de afaceri, pentru a putea pregăti relansarea economică a țării. Toate acestea trebuie însoțite de măsuri de restructurare a aparatului de stat și de impunere a standardelor de cost, pentru a ști unde, când și cum se cheltuiesc banii publici în România, într-o manieră transparentă și corectă."