Guvernul ne îngroapă în datorii

Economia românească este bolnavă, plină de arierate. Prin venele și arterele sale banii circulă tot mai greu.

Statul continuă să fie principala sursă de blocaj. La sfârșitul primului semestru al anului 2013, companiile la care este acționar unic sau majoritar înregistrau datorii de 14.854,552 milioane lei (2,37% din PIB)

7.821,083 milioane lei reprezintă datoria lor către bugetul general consolidat, iar 7.003,469 milioane lei, datoria față de alți creditori (furnizori, bănci și salariați).

Bugetul general consolidat al statului contribuie, la rândul său, la arieratele din economie. La sfârșitul lunii septembrie 2013, datoriile sale se ridicau la 256,2 milioane lei (respectiv 0,22% din totalul cheltuielilor bugetare planificate). Aproape jumătate din sumă reprezintă facturi mai vechi de 120 de zile. Cele neonorate de peste 360 zile însumează 25,7 milioane lei.

Administrațiile locale contribuie cel mai mult la arieratele bugetare. Restanțele lor însumează 237,9 milioane lei. Locul doi este ocupat de bugetul de stat, cu 17,9 milioane lei.

Cei mai afectați de arieratele statului sunt agenții economici. Au de primit 246,5 milioane lei. Urmează băncile comerciale (cu 7,3 milioane lei împru-muturi nerambursate și dobânzi restante), salariații statului (cu 1,7 milioane lei) și alte categorii de persoane (0,7 milioane lei).

Restanțele companiilor statului, ale administrațiilor locale și bugetului de stat provoacă blocaje în lanț. Nu avem o estimare a arieratelor totale din economie, dar se știe că în spatele fiecărui agent economic care așteptă să își încaseze banii pentru produ-sele și serviciile livrate statului se află un șir de alți patru-cinci furnizori.

"Molima" din economia reală nu putea să nu afecteze piața bancară. În iunie 2008, înainte de declanșarea crizei economice, ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor era de doar 0,95%, iar în iunie 2012, de 10,95%.

La sfârșitul lui septembrie 2013, volumul creditelor neperformante, a atins un nivel record de 14,93% din totalul creditării. Clienții băncilor aveau restanțe care însumau 33.620,8 milioane lei, respectiv 5,37% din PIB. Multe dintre acestea aparțin agenților economici afectați de blocajul financiar generat de stat.

Guvernul Ponta are mai multe soluții la îndemână pentru a pune capăt blocajelor din economie și a asigura sănătatea bugetului:

- simplificarea, restrângerea aparatului birocratic și reducerea cheltuielilor din bani publici;

- atragerea unui volum mai mare de finanțări nerambursabile de la Uniunea Europeană;

- combaterea economiei subterane (estimată la 30% din PIB) și atragerea uriașelor resurse "negre" la buget;

- privatizarea companiilor de stat neperformante, falimentare.

În paralel, ar trebui să impulsio-neze creșterea economică prin:

- relansarea investițiilor în infrastructură;

- direcționarea ajutoarelor de stat spre sectoarele cu efect multiplicator în economie (exporturi, agricultură, industria alimentară, construcții etc.)

- reducerea fiscalității.

În locul soluțiilor așteptate de mediul de afaceri, Guvernul Ponta a anunțat, pentru 2014, noi biruri și majorarea celor vechi:

- indexarea accizelor se va face în funcție de rata inflației, ceea ce va duce la creșterea lor cu circa 2,2%;

- va fi introdus un impozit pentru construcțiile speciale aflate în proprietatea persoanelor juridice;

- redevența pentru resursele minerale, cu excepția petrolului și gazelor, va crește cu 25%;

- va fi introdusă o acciză de 7 eurocenți la litrul de carburant.

Mediul de afaceri a reacționat negativ, avertizând că aceste măsuri nu aduc mai mulți bani la buget. Dimpotrivă, arieratele vor crește, evaziunea fiscală se va amplifica, iar fenomenul insolvențelor și falimentelor va exploda.