Înfloresc afacerile pe spinarea persoanelor cu handicap

Potrivit raportului de țară, în anul 2004, România avea un număr de 416.286 persoane adulte cu handicap, la o populație de 22.408.393

de locuitori (2,92% din total). Numărul persoanelor cu handicap încadrate în muncă era de numai 12.352, reprezentând 0,05% din populație, respectiv 0,28% din totalul celor 4.411.400 salariați. Cele 12.352 persoane cu handicap lucrau în 23 de unități protejate.

În momentul aderării la Uniunea Europeană, țara noastră s-a angajat să ia măsuri în vederea creșterii nivelului de integrare în muncă a acestei categorii de persoane.

Statul român nu poate fi acuzat că nu a întreprins nimic, din punct de vedere formal. În 2005 a fost adoptat HG 1175 prin care a fost aprobată "Strategia națională pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013", iar în 2006 a fost adoptată Legii 448, al cărei scop este asigurarea incluziunii în muncă a acestor persoane.

Ce efecte au produs? Site-ul Ministerului Finanțelor publice nu conține nicio informație cu privire la acest aspect. Există rapoarte și statistici despre protecția pasivă (cu bani de la stat) a persoanelor cu handicap (în număr de 410.078 adulți, la 31 martie 2012), dar niciun fel de date despre protecția activă, prin muncă.

Impardonabila lacună are o singură explicație: ministerul nu poate raporta nimic pozitiv în această privință. Din acest motiv, preferă să dezinformeze prin omisiune.

George Geacarel, președintele Ligii Naționale a Persoanelor cu Handicap, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", că numărul persoanelor cu handicap încadrate în muncă a scăzut la 7.000 în prezent, iar al unităților protejate a crescut la peste 400.

"Cadrul legal al integrării în muncă a persoanelor cu handicap există, dar numai pe hârtie" - afirmă Geacarel. În fapt, spune el, avantajele oferite de lege sunt exploatate de SRL-uri care mimează integrarea în muncă a acestor persoane, în dauna celor ce o fac cu adevărat.

Statutul de unitate protejată este deosebit de interesant din punct de vedere comercial. El le permite unităților care îl dețin să facă afaceri cu statul, fără licitație, prin atribuirea directă a contractelor de achiziții publice.

În condițiile legislației actuale, obținerea statului de unitate protejată este floare la ureche. Un SRL, o asociație familială sau o persoană fizică, care are minimum 30% din angajați persoane cu handicap, obține fără probleme autorizația de la Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. Astfel s-a ajuns ca firmele care au doar 2 sau 3 angajați, din care unul are handicap, să intre în categoria unităților protejate.

Așa se explică faptul că, după apariția Legii 448/2006, dar mai ales în perioada 2008 - 2009, numărul unităților protejate autorizate de ANPH a crescut exploziv, în vreme ce numărul lucrătorilor cu handicap s-a înjumătățit. Acest fapt demonstrează un singur lucru: legea și sistemul instituit de ea nu sunt în favoarea persoanelor cu handicap, ci a firmelor care fac afaceri, profit mimând integrarea lor.

"Sunt SRL-uri autorizate de statul român - cu patru-cinci angajați, din care una sau două sunt persoane cu handicap -, care fac afaceri de zeci și sute de milioane de lei vechi cu societățile în care statul este acționar. Astfel de firme minuscule au ajuns să aprovizionează mari companii de stat cu mii de haine" - relatează președintele Ligii Naționale a Persoanelor cu Handicap

În ultimii doi ani a proliferat un alt fenomen. "Sunt fundații, ONG-uri care califică pe bandă rulantă, pe proiecte europene, persoanele cu handicap, fără a le integra în muncă" - afirmă Geacarel. Evident, de câștigat au doar respectivele organizații, în vreme ce în viața persoanelor cu handicap nu se produce vreo schimbare.

"Liga Națională a Persoanelor cu Handicap are trei proiecte care vizează mai multe obiective: calificarea, integrarea persoanelor cu handicap și retehnologizarea unităților speciale, cu utilaje speciale. Valoarea lor depășește 10 milioane euro. Proiectele vizează unități de producție și învățământ din întreaga regiune de sud-est. Vor fi pregătite minimum 4.000 de persoane cu handicap, din care cel puțin 40% vor fi integrate în muncă. Din fondurile europene se va asigura și plata lor pe o perioadă de un an. Liga și cei peste 80 de specialiști care au lucrat la proiecte și-au făcut datoria, dar de doi ani, ele sunt blocate la autoritatea de management" - a declarat Geacarel.

Liga a solicitat în mai multe rânduri modificarea sistemului, a legii. Statul ar trebui să controleze realitatea din unitățile protejate, iar avantajele fiscale ar trebui să fie acordate doar celor ce fac cu adevărat integrare în muncă. Pe de altă parte, ar trebui regândit și sistemul fiscal. Unitățile protejate ar trebui să beneficieze nu doar de scutirea de impozit pe profit, ci și de cota zero la TVA.

"Într-un mediu concurențial, unităților care încadrează efectiv persoane cu handicap și fac producție le este greu să reziste. Câștigul statului nu ar trebui să fie din impozite, ci din faptul că aceste persoane muncesc și nu mai cer bani de la buget" - a declarat George Geacarel.