Lipsa apei şi seceta atmosferică pun la pământ munca fermierilor! "Este ca şi cum ai pune cultura la cuptor"

Pe plan local, situaţia nu este atât de gravă ca cea din alte judeţe ale ţării, dar, bineînţeles, şi în judeţul Constanţa, culturile sunt afectate, şi în mod deosebit cele de porumb, floarea-soarelui, cele de primăvară, în general. Pentru a se ieşi din impas, fermierii spun că ar avea nevoie de irigaţii performante, perdele forestiere, soiuri tolerante, rezistente la astfel de temperaturi caniculare, care să se poată adapta uşor la schimbările climatice.

Potrivit fermierului Mircea Chipăilă, în alţi ani a fost chiar mai rău în judeţul Constanţa, şi aici ne referim la anul 2020. „Pentru noi, 2022 a fost un an în media ultimilor zece ani. Nu-i foarte rău. În schimb, culturile semănate în primăvară, porumb, mazăre, floarea-soarelui, au fost expuse. Producţiile sunt foarte mici şi cred că porumbul este cultura cea mai afectată, având nevoie de o cantitate mai mare de apă. Deci, producţiile vor fi foarte mici şi prin unele zone nici nu vor putea fi recoltate. Eu nu pun în ferma mea porumb de câţiva ani, pentru că lunile de vară sunt foarte secetoase în Dobrogea. Noi suntem deja obişnuiţi cu această situaţie şi ne-am adaptat, totuşi, situaţiei. Stăm în media de circa 350 de litri de apă într-un an agricol, care pare foarte mică, pentru că necesarul optim ar fi de aproximativ 700 litri. Într-un an normal avem nevoie de peste 700 de litri de apă, dar în Dobrogea, media din ultimii 85 de ani a fost de 417 litri. Din păcate, în ultimii zece ani, şi cei 417 litri au scăzut, ajungând la 350 litri pe an. Toate acestea se datorează schimbărilor climatice. Ce-i mai grav este că, uneori, avem 100 de litri şi, apoi, în următoarele două luni nu mai plouă”, a declarat acesta, pentru „Cuget Liber”. Fermierul a precizat că distribuţia precipitaţiilor face diferenţa. Adică porumbul, floarea-soarelui sunt expuse, în condiţiile în care în luna mai ar trebui să existe aproximativ 50-60 de litri de apă. De fapt, această cantitate le-ar trebui în fiecare lună, ca să ajungă la cei 700 de litri necesari într-un an. Problema este că, dacă în luna mai nu plouă deloc, expunerea culturilor semănate în primăvară este extrem de mare. „Din păcate, luna mai nu a avut apa necesară ca să reuşească să se facă porumbul, de exemplu. Probabil că noi, fermierii, va trebui să ne repoziţionăm faţă de o cultură sigură, decât una foarte productivă, dar pe care să nu o recoltăm şi să fie expusă total. Pe de altă parte, toată lumea trebuie să înţeleagă că, în afară de lipsa apei pedologice, aici ne confruntăm şi cu temperaturi foarte ridicate pe timpul verii, care aduc cu sine, o secetă atmosferică. Este ca şi cum ai pune cultura la cuptor. Chiar dacă ar avea apă suficientă în sol, tot nu ar fi de ajuns. Cultura este expusă şi din cauza acestei secete atmosferice, a caniculei şi, ca urmare, se usucă tot ce este verde. Drept urmare, noi ar trebui să facem o cercetare, nişte hibrizi care să nu se întâlnească cu aceste temperaturi de sfârşit de lună iulie, de exemplu, ci să recoltăm în perioade scurte de timp nişte cantităţi mai mici, dar sigure, neexpuse valului de căldură”, a adăugat Chipăilă.