Marea Neagră ne oferă hrană și medicamente, iar noi le ignorăm sau le aruncăm la gunoi

353
De milenii, algele marine fac parte din alimentația populațiilor din diverse zone ale lumii. În China, Coreea de Sud ori Japonia, ele sunt consumate în supe, salate sau preparate în diverse alte moduri. Din magazine, pot fi cumpărate deshidratate și ambalate în pungi vidate ori prăjite în ulei de susan.

Supa coreeană de alge este cunoscută și sub numele de „supă de ziua de naștere”, deoarece este nelipsită de pe masa multor coreeni în momentele aniversare. În Coreea, supa de alge este adesea servită femeilor care tocmai au născut un copil, deoarece nutrienții conținuți în alge ajută la refacerea organismului și la producerea laptelui matern. Grație marilor case de comerț, algele au ajuns chiar și în galantarele hipermarket-urilor din țara noastră, dar încă reprezintă un aliment necunoscut.

Risipă pe bani publici

„Eu consum alge din Marea Neagră. Le clătesc în apă dulce și le folosesc ca atare, în salată. Prima senzație pe care ți-o produc este de sărat. Alga are un conținut destul de ridicat de săruri. Pe măsură ce o consumi îți dai seama că are și alte componente” – mi-a povestit, în urmă cu câțiva ani, Simion Nicolaev, directorul general al Institutului Național de Cercetări Marine „Grigore Antipa“ de la acea vreme.

Pentru români, algele constituie doar un element de disconfort atunci când vin în vacanță, la mare. Administrația Națională „Apele Române” consumă resurse importante pentru a le colecta și arunca la groapa de gunoi. Este o risipă uriașă, pe bani publici, căreia România ar fi trebuit să-i pună capăt de multă vreme. Iar aceasta depinde de valorificarea studiilor efectuate nu pe plan mondial, ci și în România, la Institutul Național de Cercetări Marine „Grigore Antipa“.

Cercetare privind algele marine

În anul 2011, Simion Nicolaev relata următoarele pentru ziarul „Cuget Liber”: „Cercetarea e făcută. Ea ne spune că algele conțin principii active extraordinar de utile. Sunt vreo 50 de proteine, glucide, aminoacizi și vitamine. Hofigal, unul dintre principalii producători și furnizori români de produse naturale, este preocupat de utilizarea algelor marine la producerea de substanțe adjuvante pentru alimentație și medicamente. Algele se pot utiliza pentru extracte de diferite tipuri.

Apa de gură pe care am produs-o în cadrul unui proiect de colaborare cu Facultatea de Farmacie a Universității «Ovidius» se află în curs de testare. A trecut cu brio probele clinice și biochimice. Ele demonstrează că are un efect extraordinar din punct de vedere al cicatrizării și al menținerii unui mediu bucal adecvat.

Algele pot fi utilizate nu doar în alimentația umană și industria farmaceutică, ci și în alimentația animalelor sau la tratarea solurilor.

Am făcut un studiu cu alge verzi și brune. Le-am tocat și introdus în ghivece de flori. După un an, încă nu putreziseră. În unele zone, ele se folosesc pe câmp, pentru că îmbunătățesc textura solului. Îl fac mai afânat, lăsând să pătrundă aerul, astfel că procesele de transformare biologică sunt mult mai active.

Ce cantitate de alge ar putea fi recoltată anual? Raportările actuale arată că în perioadele cele mai bune, lucrătorii Apelor Române au colectat circa 30.000 tone de alge pe an. Dacă ținem cont că la recoltarea de pe plaje, cu tractoarele și lama, algele sunt amestecate cu nisip și gunoaie, estimăm o cantitate de 10.000 tone pe an. Dar nu cantitatea este importantă, ci modul de valorificare, ceea ce extragi din alge. Trebuie schimbată și tehnologia de recoltare. Noi deținem soluția.”

Doar un vis

În ciuda rezultatelor încurajatoare ale studiilor realizate de Institutul „Grigore Antipa“, de-a lungul timpului, exploatarea acestei bogății marine de către România a rămas doar un vis. De ce oare? Întrebarea i-am adresat-o, în urmă cu câteva zile, fostului director al institutului constănțean, care între timp s-a pensionat.

„Extinderea cercetărilor, dezvoltarea aplicațiilor, punerea la punct a tehnologiilor de recoltare și procesare a algelor depindeau de asigurarea finanțărilor. Din păcate, au fost destui oameni în jurul meu care nu au susținut acest proiect. În ceea ce mă privește, eu profit, în continuare, de binefacerile mării. Spre exemplu, fac inhalații cu apă de mare pentru a-mi trata rinita alergică. Convingerea mea este că algele marine și apa de mare sunt bune în tratarea multor afecțiuni, inclusiv a infecțiilor cu coronavirus” - a declarat Simion Nicolaev.

x x x

Stimați cititori, eu cred că cercetarea științifică aplicativă, științele medicale și industriile din România ar trebui să își unească eforturile și să caute soluții de valorificare a resurselor uriașe pe care ni le oferă Marea Neagră. Din păcate, în ziua de astăzi nici măcar cota de pește alocată României nu este suficient exploatată.



Pagina a fost generata in 0.2202 secunde