Regiunea Mării Negre trăiește sub amenințarea războiului. Porturile maritime românești au motive să se teamă

956
După un an 2021 încheiat cu un trafic de mărfuri record de 67.483.435 tone, mai mare cu 11,77% față de anul precedent și cu performanțe financiare pe măsură, porturile maritime românești se află în fața unui an 2022 foarte greu.

Dificultățile sunt generate mai întâi de creșterile de prețuri la curentul electric, gaze, combustibili și materiile prime, toate având ponderi ridicate în cheltuielile totale ale agenților economici. În plus, investițiile vor fi mai costisitoare întrucât creditele bancare s-au scumpit în urma majorării politicii de dobândă monetară a BNR.

Volumul scăzut al precipitațiilor din această iarnă și lipsa irigațiilor vor afecta semnificativ viitoarea recoltă de cereale a României. Drept urmare, cantitățile de grâne destinate exportului vor scădea sub nivelul anului 2021.



Cine are chef de croaziere când tunurile bubuie?

Cel mai mare pericol pentru industria portuară îl reprezintă amenințarea războiului, în fața căruia nu mai există niciun obstacol după ce flacăra olimpică de la Beijing s-a stins. Iată, de la o oră la alta se înmulțesc declarațiile cancelariilor occidentale care susțin că Vladimir Putin i-ar fi ordonat, deja, armatei ruse să invadeze Ucraina. Oare vor reuși președinții Statelor Unite ale Americii și Franței să-l convingă pe Vladimir Putin să renunțe, în ultima clipă, la declanșarea războiului?

Dacă mașinăria de luptă a Federației Ruse se va pune în mișcare, regiunea Mării Negre va deveni, chiar din acea clipă, o zonă nesigură pentru transportul maritim. Cel mai afectat va fi traficul de croazieră. Portul Constanța își pusese mari speranțe că, în acest an, odată cu relaxarea restricțiilor sanitare impuse de pandemia Covid-19, navele de croazieră își vor relua voiajele pe Marea Neagră și că traficul de pasageri va începe să renască.

Amenințarea războiului spulberă orice speranță că navele de croazieră vor mai face escale în portul Constanța. Este suficient să ne amintim ce s-a întâmplat în anul 2015, când Federația Rusă și-a anexat, prin forță, Crimeea. Organizatorii de croaziere au anulat cele mai multe voiaje în Marea Neagră, invocând situația de instabilitate din zonă și riscurile pentru pasageri. Astfel că, în 2015, portul Constanța a pierdut 69% din croazierele programate. Comentând situația de atunci, scriam într-un articol: 
„Când bubuie tunurile rusești pe Marea Neagră, cine are chef de croaziere la Constanța?”


În funcție de amploarea conflictului, nu doar traficul de pasageri va fi afectat, ci și cel de mărfuri. Armatorii și proprietarii de mărfuri vor evita rutele din Marea Neagră, care vor deveni mai costisitoare și mai nesigure. Portul Constanța va pierde, astfel, importante fluxuri de mărfuri care vor prefera alte rute. În aceste condiții, România va resimți acut lipsa unei flote maritime comerciale sub pavilion național.



Un buget pesimist

Astfel stând lucrurile, putem trage concluzia că performanțele portuarilor vor înregistra un regres semnificativ în acest an. De aceea, nu trebuie să ne mire faptul că Administrația Porturilor Maritime Constanța își propune un buget de venituri și cheltuieli mai pesimist pentru anul 2022.

Iată, potrivit proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea noului buget, veniturile totale ale companiei ar urma să crească, în 2022, cu 8,73% față de anul precedent și să ajungă la 489,931 milioane de lei.


Dar, trebuie subliniat, evoluția este influențată preponderent de creșterea veniturilor obținute din activitatea de refurnizare a energiei electrice către terți.

În structură, veniturile din exploatare dețin o pondere de 95,56%, iar veniturile financiare - 4,44%. Pentru veniturile din exploatare a fost prognozată o creștere de 8,99%, până la 468,187 milioane de lei.

În schimb, cheltuielile totale vor face un salt mai mare decât veniturile - 21,13% - și vor urca la 388,409 milioane de lei. În structura lor, cheltuielile din exploatare dețin o pondere de 98,87% și vor avea o creștere de 22,44%, datorată, în principal, majorării prețurilor la energia electrică, gazele naturale și combustibili.

Compania estimează că totalul dărilor către bugetele statului se vor ridica la 10,173 milioane de lei, în creștere cu 5,22% față de anul 2021.

În structura cheltuielilor totale pe anul 2022 sunt prevăzute creșteri semnificative față de cele din 2021 la următoarele categorii:

- programul de reparații executate cu terții pentru anul 2022 are prevăzută suma de 19 milioane de lei, în creștere cu 37,18%;

- cheltuielile cu energia și apa vor crește cu 103,20%;

- cheltuielile cu personalul vor face un salt de 11,86%;

- cheltuielile cu materiile prime necesare lucrărilor de întreținere, reparații și investiții executate cu forțe proprii se vor majora cu 40,74%;

- cheltuielile cu materialele consumabile (combustibili, piese de schimb) vor fi mai mari cu 72,33%, fiind influențate de creșterea prețurilor la carburanți.

Întrucât cheltuielile vor face un salt mult mai mare decât veniturile, profitul estimat pentru anul 2022 va fi de numai 101,522 milioane de lei, mai mic cu 21,87% față de cel din 2021.



Pentru anul 2022 se prevede o finanțare totală de 210,665 milioane de lei pentru investiții, în creștere cu 65,65 milioane de lei față de cea din 2021. Suma va fi asigurată din:

- surse proprii (constituite din profit, amortizare și din alte surse neconsumate în anii anteriori), în valoare de 620 de mii de lei;

- alocații bugetare pentru investiții - 363 de mii de lei;

- surse pentru reabilitare - 22,114 milioane de lei;

- fonduri europene - 54,568 milioane de lei.

Pentru anul 2022 se mai prevăd următorii indicatori economici:

- creșterea productivității muncii cu 2,31%, la 470,07 mii lei pe persoană;

- menținerea efectivului de personal la 996 salariați;

- diminuarea cu 4,57% a câștigului mediu lunar pe salariat, la 9.207,16 lei pe persoană;

- creșterea cu 11,40% a cheltuielilor totale la 1.000 de lei venituri totale;

- reducerea cu 0,12% a creanțele restante. Administrația Porturilor Maritime Constanța și-a propus să nu înregistreze plăți restante la data de 31.12.2022.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3269 secunde