Măsura „Zero taxe pe salariul minim” nu rezolvă criza forței de muncă din România

1633
Piața muncii din România și Uniunea Europeană cunoaște evoluții spectaculoase, cu implicații economice, demografice și culturale profunde. Mobilitatea internă a forței de muncă din blocul comunitar s-a amplificat peste măsură. În decurs de numai un deceniu, state precum România s-au transformat în rezervoare de forță de muncă și furnizori de lucrători calificați pentru economiile dezvoltate din Occident.

Din cauza exportului masiv de forță de muncă, companiile românești se confruntă, astăzi, cu o criză de lucrători calificați și necalificați de o dimensiune nemaivăzută. Pentru multe dintre ele, singura soluție rapidă de asigurare a necesarului de personal a rămas importul de lucrători din Orientul Îndepărtat.

Tema crizei de lucrători calificați și necalificați din economia națională s-a aflat și pe agenda Grupului de lucru „Fonduri Europene” din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României. Prezent la reuniune, Claudiu Năsui - ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului a anunțat că pentru soluționarea acestei crize a fost gândită măsura „Zero taxe pe salariul minim”. În viziunea guvernaților această măsură echivalează cu „o reformă fiscală amplă și puternică, menită să ofere oportunități românilor în România, să activeze forța de muncă și să întoarcă diaspora acasă.”

Guvernanții se amăgesc cu ideea că o astfel de măsură va rezolva ceva. În prezent, circa 1,5 milioane de români sunt plătiți cu salariul minim brut pe economie, respectiv 2.300 lei brut (circa 458 de euro), din care, după scăderea contribuțiilor și impozitului pe venit mai rămân 1.345,50 lei (sau 273,51 euro).

Chiar dacă salariul minim nu va mai fi impozitat în țara lor, românii tot vor fi atrași să muncească pentru un salariu minim în Occident. Potrivit Eurostat (Oficiul de statistică al Uniunii Europene), la sfârșitul primului semestru din 2021, salariul minim brut pe economie se ridica la: 2.201,93 euro în Luxemburg; 1.723 euro în Irlanda; 1.684,80 euro în Olanda; 1.625,72 euro în Belgia; 1.569 euro în Germania; 1.554,58 euro în Franța; 1.108,33 euro în Spania; 1.024,24 euro în Slovenia.

După cum se observă, nivelul salariului minim brut din aceste țări depășește sau este aproape egal cu salariul mediu brut din România, care în luna mai 2021 ajunsese la 5.695 lei, respectiv 1.158 euro.

Își imaginează ministrul Năsui că un muncitor român care este plătit cu un salariu minim brut de 1.554 euro în Germania va reveni acasă, pentru a fi plătit cu doar 458 de euro?

Stimați cititori, decalajul salarial uriaș dintre piața românească a muncii și piețele statelor din Europa Occidentală se va menține mulți ani de acum înainte și va antrena, în continuare, migrația externă a forței de muncă românești. Suspendarea negocierii contractelor colective de muncă în perioada pandemiei a dus la înghețarea salariilor din sectorul privat și la accentuarea exodului extern al forței de muncă.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6149 secunde