Micul trafic de frontieră primește lovitura mortală

La Constanța, vestea proastă a poposit printre tarabele ticsite cu mărunțișuri din celebra piață Gorbaciov. Câțiva precupeți ruși și moldoveni o comentează, gesticulând febril. Vorbele românești se amestecă cu cele slave. Se vede că negustorii sunt cătrăniți rău.

Motivul supărării lor îl constituie măsura luată de autoritățile române privind micul trafic de frontieră. Începând cu data de 15 noiembrie 2013, la granițele României cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia, care sunt frontiere externe ale comunității europene, se vor aplica măsuri speciale pentru mai multe categorii de bunuri introduse de călători. Este vorba de produsele din tutun, băuturi alcoolice, carburanți, flori și plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâțe, fructe și legume proaspete.

Călătorii le vor putea introduce în România, în anumite limite cantitative, stabilite prin lege și afișate la birourile vamale, doar o dată la șapte zile de la ultima declarare scrisă. Cantitățile ce depășesc limitele prevăzute sunt considerate importuri de bunuri cu caracter comercial și sunt taxate.

În faza pilot, măsurile se aplică de la 1 noiembrie 2013, la Biroul vamal Sighet.

Cu ajutorul unei aplicații informatice, autoritatea vamală va identifica persoanele care introduc, în mod frecvent, în România cantități semnificative de produse de genul celor menționate, pe care le declară a fi destinate consumului personal, dar pe care le comercializează pe piața neagră.

Măsurile au fost adoptate în urma consta-tărilor făcute de autoritatea vamală, cu ocazia controalelor desfășurate în luna septembrie 2013. Atunci, reprezentanții Vămii au aflat (ceea ce o întreagă țară știa de 23 de ani) că mărfurile introduse în România, de către așa-zișii turiști, sunt valorificate pe piața neagră.

Timp de peste două decenii, autoritățile române au închis ochii la micul trafic de mărfuri, în fapt un amplu fenomen de contrabandă, de evaziune fiscală și concurență neloială, care a afectat piața internă și visteria țării.

În plus, pentru exponenții micului trafic au fost organizate talciocuri și târguri speciale, precum piața Gorbaciov, adevărate enclave fiscale pe teritoriul României.

Faptul că micul trafic de frontieră a durat atât de mult timp și a luat o atât de mare amploare, nu poate fi considerat "o scăpare", din partea autorităților române. Cu siguranță că de pe urma lui au beneficiat mulți dintre cei cu obligații de control: vameși, inspectori fiscali, comisari ai Gărzii Financiare, reprezentanți ai autorităților locale. Odată cu eradicarea micului trafic, va dispărea una dintre importantele surse de corupție.