Omul care i-a dedicat jumătate de secol shipping-ului românesc

Între cei ce și-au legat existența de industriile mării, economistul Mihai Enache este un adevărat recordman. De peste jumătate de secol, este în slujba shipping-ului românesc.

S-a născut pe 18 septembrie 1935, în comuna Zimnicea, regiunea București. După absolvirea Școlii Medii Tehnice Financiare, a urmat cursurile Facultății de Finanțe Credit și Evidență Contabilă, din cadrul Institutului de Științe Economice București.

În vara anului 1961, a obținut diploma de economist și repartiția la Direcția Regională a Navigației Civile Constanța, iar pe data de 15 octombrie 1961, s-a angajat ca economist stagiar, cu un salariu de 1.000 de lei.

"La acea vreme, flota și activitatea de exploatare portuară erau la un loc, în cadrul aceleiași instituții. România avea numai patru sau cinci nave maritime vechi" - își aduce aminte economistul.

Portul și flota începuseră să se dezvolte. Era nevoie de "sânge proaspăt", de specialiști tineri, cu studii superioare, pentru funcțiile de conducere. Astfel că, la sfârșitul anului 1965, Mihai Enache avea să fie promovat șef de serviciu financiar.

Între timp, în 1967, Direcția Regională a Navigației Civile s-a transformat în Direcția Navigației Maritime "Navrom" Constanța, care din 1970 s-a divizat în două unități: activitatea de exploatare portuară a trecut la IEPMTTC, iar flota, la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime "Navrom" Constanța. Ascensiunea lui Mihai Enache a continuat, ajungând contabil șef adjunct (în 1971), contabil șef (în 1977, la flotă), director cu probleme economice (în 1986).

"Cea mai frumoasă perioadă din existența mea a fost cea a dezvoltării flotei. Prima navă construită a fost "Galați", de 4.500 tdw. Nicolae Ceaușescu avea ambiția ca transportul de mărfuri să se realizeze numai cu nave românești. La puțin timp după ce a preluat cârma țării, a făcut o primă vizită la Constanța, în port. Conducerea flotei l-a întâmpinat marinărește, cu whisky pe masă. Ceaușescu nici nu a vrut să se uite la bunătăți. În anii ´70 a început programul de construcție a navelor de mare tonaj, la Șantierul Naval Constanța. În calitate de contabil șef și director financiar la "Navrom", mi-am pus semnătura pe documentele tuturor construcțiilor de nave noi" - povestește economistul.

La începutul lui decembrie 1986, Mihai Enache a fost transferat la Departamentul Transporturilor Navale, din Ministerul Transpor-turilor și Telecomunicațiilor, pe funcția de director economic.

Revoluția din Decembrie 1989 și instalarea Guvernului Roman l-au găsit la minister. În acea perioadă, au fost luate câteva decizii cruciale, care aveau să însemne începutul sfârșitului pentru flota națională.

"Au venit unii cu spirit revoluționar și au luat hotărârea să rupă I.E.F.M. "Navrom" în trei companii: "Navrom", "Petromin" și "Romline". Nimeni din Ministerul Transporturilor nu s-a opus. Se operaseră multe schimbări în funcții, fiind promovați… revoluționarii, oameni care nu se pricepeau la transporturile maritime. Toată lumea bătea din palme că-i bine ce s-a decis cu flota. Nimeni nu a luat atitudine" - relatează Mihai Enache.

Apoi, flota a mai primit o lovitură. Guvernul Român a aprobat HG 740/1990, prin care se tăia finanțarea pentru cele peste 70 de nave aflate în construcție în șantierele navale românești și care aveau capacități între 2.100 tdw și 172.000.000 tdw.

În decembrie 1990, Mihai Enache a revenit în Constanța, în flotă, în calitate de director general al companiei "Romline", funcție pe care a ocupat-o până la sfârșitul lui noiembrie 1993.

În timpul Guvernului Văcăroiu, a urmat lovitura decisivă, care a pregătit falimentul flotei. La 11 ianuarie 1993, companiile de navigație "Navrom", "Petromin" și "Romline" au fost scoase de sub controlul Ministerului Transporturilor, prin trecerea a 70% din capital la Fondul Proprietății de Stat și a 30%, la Agenția Națională pentru Privatizare. Pe actele de transmitere stau semnăturile lui Florin Georgescu, ministrul Economiei și Finanțelor de atunci, Emil Dima, președintele FPS, și Aurelian Dochia, președintele ANP.

Trecerea flotei la FPS și ANP - două instituții create să vândă tot ce le cădea în mână - arăta clar că regimul de atunci nu avea alt interes decât să înstrăineze navele. Ceea ce s-a întâmplat mai apoi a fost în logica haosului promovat de FPS în economie. Destinul tragic al flotei naționale nu s-a deosebit cu nimic de soarta multora dintre unitățile industriale și agricole aflate în portofoliul instituției.

"Compania "Romline" a mers bine în prima fază, până când FPS a luat decizia să dea navele în contracte de bare-boat - relatează fostul director general. În consiliul de administrație, erau mari presiuni din partea conducerii FPS. Nimeni din România nu știa ce înseamnă bare-boat-ul. Navele au fost date pe mâna unor neaveniți care le-au lăsat pline de datorii prin diverse porturi, fiind în cele din urmă executate silit de către creditori. Pe navele "Navrom", "Petromin" și "Romline", s-au luat credite de la Bancorex, care nu au mai fost returnate."

Mihai Enache s-a transferat la timp de la "Romline" la Administrația Portului Constanța (APC), pentru a nu fi făcut părtaș la jaful din flotă, patronat de corupții din FPS.

Din 1993 până în ianuarie 2001, când a ieșit la pensie, a ocupat funcția de director financiar al APC. După pensionare, și-a continuat activitatea în port, în calitate de consilier economic al Organizației Patronale "Operatorul Portuar".

"Spre deosebire de flotă, portul Constanța are parte de un destin fericit. Privatizarea unită-ților portuare nu a fost urmată de distrugere, de vânzarea activelor la fier vechi, cum s-a întâmplat cu multe industrii. Portul Constanța este singura mare platformă economică din România care a crescut și pe care s-au făcut investiții. Cu excepția cazului Siloz Port, nu a avut parte de falimente" - spune Mihai Enache.

În opinia sa, din galeria marilor personalități ale portului Constanța fac parte: Petre Țacu, director al Direcției Navigației Civile, în 1961, Nicolae Zeicu, Petre Ivanov, Nicolae Bă-trânu și Vasile Pistolea. Despre Pistolea afirmă că a fost cel mai bun director al admi-nistrației portuare. În cazul flotei, personalitățile de frunte au fost Nicolae Moise și Constantin Buzatu.

În pragul vârstei de 79 de ani, după 52 de activitate în slujba shipping-ului românesc, economistul Mihai Enache se pregătește să iasă pentru a doua oară la "pensie", la sfârșitul acestui an. Spune: "Dacă ar fi să reiau viața de la început, aș vrea să muncesc tot în portul Constanța."