Mihai Daraban face apel la solidaritatea agenților economici: "Implicați-vă! Veniți alături de camerele de comerț!" (II)

465
Mihai Daraban face apel la solidaritatea agenților economici:
În ediția din data de 12 martie 2022 a ziarului „Cuget Liber”, am prezentat prima parte a conferinței de presă susținută de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, cu prilejul numirii Ruxandrei Serescu la conducerea CCINA.

În ediția de astăzi continuăm prezentarea acestui eveniment de mare interes pentru mediul de afaceri local și național, în cadrul căruia Mihai Daraban a făcut apel la solidaritatea și implicarea agenților economici, pentru a determina schimbările legislative și instituționale de care economia românească are nevoie.



România – țară de black friday


„Le spuneam decidenților chiar de anul trecut că am ajuns să ne preocupe importul mai mult decât exportul. Am închis anul 2020 cu un deficit al balanței comerciale de 18,356 de miliarde de euro. Știți cu cât am încheiat anul 2021? Cu un deficit de 23,398 de miliarde de euro! O creștere de 5,3 miliarde de euro, bani adevărați care au plecat din țară. Văd că nimeni nu e preocupat de această situație. Domnilor, am ajuns o țară de black friday! Cumpărăm în neștire produse din import! Pe de altă parte, nu poți să nu ții cont de apetitul consumatorului român. Este cel mai bun barometru. Trebuie să facem o analiză pe cifrele de import și să încercăm prin diplomație economică să aducem în țara noastră acele sfere de producție care să satisfacă acest apetit. Vă rog să mă credeți că ambasadorul nostru care pleacă la Seul, constănțeanul Cezar Armeanu, nu cunoaște care este valoarea importurilor României de la Samsung, Hyundai și alte companii coreene. El a solicitat aceste informații, dar nu i le dă nimeni”, a declarat Mihai Daraban.

Dați-le terenuri investitorilor!

I-am amintit președintelui CCIR că mai toate guvernele din ultimii 15 ani au vorbit despre reindustrializarea României, dar niciunul nu a făcut nimic în această direcție.

„Dacă vrem să facem reindustrializare – i-am spus-o și premierului – trebuie să dăm teren gratis celui ce face investiții în producție și care își blochează banii în tehnologie. Vă aduceți aminte cum a plecat compania Voest Alpine de la Constanța, când au fost puși să cumpere teren de la latifundiari? Dacă în 2006, când au venit la noi, o autoritate a statului le dădea cheile pentru terenul solicitat, se punea fundația, se aducea tehnologia și, când a venit criza economică din 2008, Voest Alpine nu mai pleca. Vă garantez! Voest Alpine a pierdut 40 de milioane de euro în trei contracte, dar a preferat să piardă decât, pe fondul crizei, să trântească un combinat siderurgic aici. Ar trebui să învățăm din ce a făcut premierul Victor Orban la Debrețin. Când a venit BMW-ul, i-a aruncat pe masă cheia de la un teren, cu toate utilitățile asigurate. Nu

s-a pus problema vânzării terenului, precum la noi”, a relatat Mihai Daraban.

Dialogul social în România este mimat!

L-am întrebat pe președintele CCIR dacă sistemul cameral n-ar trebui să organizeze o dezbatere națională privind reindustrializarea României, la care să participe reprezentanții Guvernului și ai ministerelor, ai Parlamentului și organizațiile patronale.

„Domnule Tița, cu toată responsabilitatea v-o spun deschis: dialogul social în România este mimat!”, a declarat Daraban.

Referindu-se la problemele economiei locale, președintele CCIR a afirmat că în județul Constanța ar trebui să se dezvolte o industrie a procesării produselor agricole.

„Uitați-vă ce se întâmplă în portul Constanța cu această puzderie de silozuri! – a spus Daraban. Domnule, ar trebui să începem să procesăm, să vindem măcar făină! Nu mai vorbesc de produse de panificație, unde am ajuns să importăm de 600 de milioane de euro într-un an, produse derivate din lapte de 570 de milioane de euro, produse procesate din tomate de 114 milioane de euro. Exemplele sunt numeroase. Da, ar trebui să existe o dezbatere națională, dar dialogul în România este mimat!



Îl căutăm pe Strutinsky?



Referindu-se la strategia de viitor a CCINA, Mihai Daraban a precizat că aceasta se va implica în aducerea în Constanța a acelor investiții care să satisfacă apetitul consumatorului român. „Le spuneam unor sociologi renumiți că cel mai bun sondaj în rândul consumatorilor români este cifra de la import. Dacă aveți un automobil străin, de import, și i s-a spart parbrizul, vă garantez că nu găsiți alt parbriz pe stoc! Veți da comanda și îl primiți într-o săptămână, dacă aveți noroc, sau o lună, dacă aveți ghinion; pentru că nimeni nu face stocuri. La noi, importul este oglinda consumatorului român și aș înclina să spun că este deja prevândut în țara noastră, pentru că nimeni nu își blochează banii. Trebuie să facem o analiză a importurilor. Numai în agricultură și industria alimentară avem un deficit de trei miliarde de euro. Noi, cei din județul Constanța, ne vom implica în măsura în care vom avea ce să le oferim investitorilor. Aici e o altă discuție. Cum vom proceda? Îi chemăm pe investitori și apoi îl căutăm pe Strutinsky să le vândă teren sau își asumă autoritatea locală obligația de a-i oferi teren celui ce investește în producție?”, a întrebat Mihai Daraban retoric.


Dați apă gratis agriculturii!

Referindu-se la necazurile agriculturii, președintele CCIR a declarat că aceasta ar trebui să aibă acces gratuit la apă.

„Această instituție anacronică numită Apele Române ar trebui să se ocupe cu reglementarea, nu cu încasarea banilor – a afirmat Mihai Daraban. Apropo de prețurile la energie, știți că Hidroelectrica plătește cam 90 de milioane de euro pe an pentru «uzinarea apei»? Dacă de mâine Hidroelectrica nu mai vrea să plătească, nu se inundă tot? Dacă îți forezi un puț pe terenul proprietate personală, să scoți apă, vin Apele Române și te taxează pentru că ai umblat la pânza freatică. Cu totul alta ar fi dacă ar pune condiții privind tehnologia de acces la pânza freatică, pentru a se evita poluarea acesteia. Repet, accesul la apă trebuie să fie gratuit pentru agricultură.”



O nouă abordare


Am întrebat-o pe Ruxandra Serescu, noul director general al CCINA, în ce constă noua abordare pe care a anunțat că vrea să o aducă în activitatea instituției camerale. Iată ce a răspuns: „Am derulat câteva proiecte care s-au încheiat cu succes. Sunt firme mici care ne calcă pragul, au primit asistență, au obținut finanțări și au făcut afaceri de succes. Cu ajutorul nostru, prin intermediul Centrului Enterprise Europe Network, aceste firme pot să beneficieze de consultanță și să-și găsească parteneri externi. Am avut cazuri fericite, în care firmele au încheiat parteneriate și au ieșit pe piața externă cu produsele lor. Aceasta este una dintre noile abordări pe care vrem să le facem, pentru că am avut povești de succes. Vom acționa în această direcție, întrucât sunt multe firme mici care au nevoie de sprijin. Noi putem asigura servicii începând de la îndrumarea prealabilă, în ceea ce privește organizarea potrivită a afacerii, până la posibilitatea de a avea consultanță, obținerea unei finanțări și, mai departe, prin intermediul Centrului Enterprise Europe Network, găsirea partenerilor de afaceri oriunde în lume.” 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2379 secunde