Ne-am liniștit! Uniunea Europeană va achita nota de plată piperată a strategiei navale românești

1651
Ne-am liniștit! Uniunea Europeană va achita nota de plată piperată a strategiei navale românești - fondneamlinistituniuneaeuropeana-1637349057.jpg

Articole de la același autor

În articolul „S-a deprofesionalizat Ministerul Transporturilor? A rămas fără experți și strategi?”, publicat în ediția din 15 noiembrie 2021 a cotidianului „Cuget Liber”, am arătat că Ministerul Transporturilor a decis să cheltuiască 21 de milioane de lei pentru achiziția unei strategii navale.

Precizam că ministerul are o armată de consilieri, specialiști și experți în structurile proprii și unitățile subordonate și că niciodată în istoria sa elaborarea strategiei nu a fost încredințată unor consultanți externi. Pentru a clarifica cum stau lucrurile am adresat o serie de întrebări Ministerului Transporturilor.

O factură de 3,6 milioane de euro

Sub semnătura lui Laurențiu Voicu, directorul direcției de comunicare și dialog social, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ne-a transmis un amplu răspuns, mustind de generalități, din care am reținut următoarele:

Strategia va fi elaborată de „o echipă interdisciplinară de experți din toate domeniile relevante, cu sprijinul echipei desemnate din cadrul ministerului”. În procesul de elaborare a acesteia „vor fi implicați toți factorii interesați: autorități publice centrale și locale, sectorul privat și alte părți interesate, care prin activitatea lor să valorifice potențialul pe care România îl are în ceea ce privește transportul naval, pentru a susține dezvoltarea economică a României și a regiunii Dunării.”

Elaborarea strategiei de dezvoltare a transporturilor navale, al cărei cost a fost estimat la 3,6 milioane de euro fără TVA, va fi finanțată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul operațional infrastructură mare 2014 – 2020. La întrebarea cine a făcut estimarea și cum a fost calculată uriașa sumă, ministerul evită să răspundă.

Conform Programului național de redresare și reziliență, termenul de punere în aplicare a strategiei este 30 iunie 2023.



Un proiect stufos


În concepția inițiatorilor acestei măsuri, strategia ar urma să includă: Analiza situației actuale a căilor navigabile românești (atât căile navigabile interioare, cât și căile maritime) și a situației actuale a porturilor românești în ceea ce privește infrastructura; analiza proiectelor din sectorul naval românesc; analiza tendințelor viitoare și a scenariilor pentru 2027, 2030, 2035 și 2050. Analiza se va concentra asupra modalităților de îmbunătățire a performanței de mediu a navelor și a porturilor, ținând seama de cerințele aplicabile la nivelul UE, cum ar fi Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Cu toate că ar trebui să acorde importanță furnizării de combustibili ecologici pentru nave (în special prin alimentarea cu energie electrică de la mal), strategia ar trebui să aibă în vedere măsuri de ecologizare a tuturor operațiunilor portuare (emisii, zgomot, poluare). Pentru a promova navigabilitatea Dunării într-un mod durabil, este necesară o abordare care să combine infrastructura durabilă, combustibilii alternativi și digitalizarea, ținând seama totodată de sensibilitatea ecologică a Dunării.

Se vor face propuneri de modificare a cadrului juridic și instituțional cu privire la modul de gestionare a infrastructurii de transport naval, cu următoarele obiective: integrarea transportului naval cu alte moduri de transport, pregătirea planurilor de dezvoltare a porturilor intermodale și creșterea durabilă a transportului de mărfuri pe Dunăre cu 15% până la sfârșitul anului 2026.

Se mai precizează că strategia navală va fi corelată cu cea feroviară în privința transportului multimodal de mărfuri.

Probleme arhicunoscute

Stimați cititori, lucrurile sunt cu mult mai simple decât le prezintă strategii Ministerului Transporturilor și sunt arhicunoscute de administrațiile portuare și operatorii economici din transporturile navale.

De-a lungul anilor, ziarul „Cuget Liber” a prezentat pe larg problemele grave cu care se confruntă acest sector, arătând că industria portuară suferă cel mai mult din cauza stării dezastruoase a rețelei feroviare și rutiere. În cei 31 de ani de reforme, nu s-a reușit construcția unei șosele care să lege direct Estul României de granița de vest, iar viteza transport a mărfurilor pe calea ferată a scăzut la 14 kilometri pe oră. Din această cauză, portul Constanța a pierdut importante fluxuri de mărfuri în favoarea porturilor concurente.

Pentru a afla lucrurile știute de toată lumea, inclusiv de Ministerul Transporturilor, acesta va mobiliza „o echipă interdisciplinară de experți”, care va trudi un an și jumătate la elaborarea strategiei navale și va fi plătită cu 3,6 milioane de euro din banii Uniunii Europene, deci ai contribuabililor comunitari.

Tare mă tem stimați cititori că milioanele vor fi cheltuite pentru o strategie ce va fi aruncată într-un sertar ministerial și va fi uitată, la fel ca multe alte strategii guvernamentale și master-planuri care ne-au golit buzunarele. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5746 secunde