O amenințare pentru pușculița baronilor locali și a partidelor politice

În ultimii zece ani, Consiliul Concurenței și-a cam băgat nasul prin afacerile administrațiilor locale, lucru care nu este pe placul unora dintre cei ce le conduc. În județul Constanța, multe dintre contractele de concesionare a serviciilor publice au stat în atenția inspectorilor de concurență. Spre exemplu, în urma unei atenționări, administrația publică din municipiul Constanța a redus de la 25 la 8 ani durata contractului de concesionare a serviciului de deratizare și dezinsecție semnat cu o firmă din București. 

Sub lupa investigațiilor au stat contractele privind salubritatea, spațiile verzi și iluminatul public, tarifele privind utilizarea drumurilor publice de către transportatorii de călători. 

Consiliul Concurenței este ca un cui în pantof, de care șefii primăriilor și ai consiliilor județene nu pot scăpa, dar pe care încearcă să-l ignore. Astfel că multe dintre aceste instituții au refuzat să răspundă solicitărilor inspectorilor de concurență. 

Lucrurile ar putea să se schimbe odată cu modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, aflată pe masa de lucru a Parlamentului. Tocmai de aceea a fost binevenită ampla dezbatere publică pe marginea acestui proiect de act normativ. Ea a scos în evidență o serie de riscuri majore din punct de vedere al regulilor de concurență și al eficienței pe piața serviciilor de utilități publice. 

Principalele îngrijorări se referă la atribuirea directă a contractelor de delegare de servicii publice fără licitație, respectiv la riscul încălcării regimului ajutorului de stat. Asemenea practici ar putea produce distorsiuni majore pe piața serviciilor publice și ar avea consecințe serioase asupra calității și costurilor acestor servicii, suportate de cetățeni. "Vrem să vedem eficiență la nivelul serviciilor publice, adică să avem costuri cât mai scăzute suportate de beneficiari, dar pentru un anumit standard de calitate. Iar cea mai bună variantă este licitația, pentru că prin aceasta evităm favorizarea, prin ajutorul de stat, a anumitor agenți economici", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul dezbaterii. 

"Plecând de la situații excepționale (alimen-tarea cu apă și termoficarea, unde nu există practic operatori privați interesați să preia serviciul), proiectul de lege poate transforma atribuirea directă din excepție în regulă, încurajând autoritățile locale să extindă această practică și la domenii unde, în ultimii ani, externalizarea serviciilor a condus la o administrare pe criterii de eficiență economică, dar și de calitate crescută pentru cetățeni", a punctat Elena Tudose, directorul Institutului de Politici Publice. 

Pe fondul diferențelor de viziune și interpretare a unora dintre principiile fundamentale care reglementează funcționarea pieței de servicii publice în România, inițiatorii acestui demers vor formula un punct de vedere comun care va fi comunicat inclusiv membrilor Parlamentului, în cadrul căruia vor fi punctate principalele aspecte ce necesită în continuare intervenția legiuitorului: instituirea procedurii de licitație ca modalitate principală de dele-gare a gestiunii unui serviciu de utilități publice, în vederea respectării principiilor de concurență, reglementarea duratei contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice astfel încât să nu fie limitată libera concurență mai mult decât este necesar pentru recuperarea costurilor asociate inves-tiției, interzicerea subdelegării serviciilor de utilități publice.

Rămâne de văzut care va fi poziția parlamentarilor. Miza este mare. Alocarea ocultă a serviciilor publice a reprezentat timp de 26 de ani una din sursele de finanțare a baronilor locali și partidelor politice. Cel mai elocvent exemplu este cel al contractului dintre administrația municipiului Constanța și firma de salubritate Polaris, aflat în vizorul DNA. În România, legile au fost făcute în așa fel încât să lase ușa larg deschisă corupției și jefuirii contribuabililor.