Previziuni economice mai optimiste pentru România decât pentru UE

Creșterea continuă să fie modelată de pandemie, multe țări din UE fiind sub tensiune din cauza unei presiuni sporite asupra sistemelor de sănătate și a lipsei de personal în urma îmbolnăvirilor, a carantinei preventive sau a sarcinilor de îngrijire, precizează raportul Comisiei Europene. Blocajele logistice și de aprovizionare, inclusiv deficitele de semiconductori și de anumite metale, vor continua să afecteze producția, cel puțin pe parcursul primei jumătăți a anului. Nu în ultimul rând, se preconizează că prețurile energiei vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se anticipase în previziunile de toamnă, cu un efect mai îndelungat asupra economiei și presiuni inflaționiste mai mari.

În prezentele previziuni se presupune că presiunea exercitată de valul actual de infecții asupra economiei va fi de scurtă durată. Se preconizează că activitatea economică își va recâștiga tracțiunea și pe măsură ce condițiile de aprovizionare continuă să se normalizeze, iar presiunile inflaționiste să se reducă. Dincolo de turbulențele pe termen scurt, elementele fundamentale care stau la baza acestei faze expansioniste rămân în continuare solide. O piață a forței de muncă în continuă îmbunătățire, economii ridicate ale gospodăriilor, condiții de finanțare încă favorabile și implementarea integrală a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) sunt toate menite să susțină o fază expansionistă solidă și de lungă durată.

Pe de altă parte, previziunile privind inflația au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparație cu previziunile din toamnă. Ele reflectă efectele prețurilor mai mari la energie, dar și amplificarea presiunilor inflaționiste asupra altor categorii de bunuri față de toamna anului trecut.

Se estimează că inflația la nivelul UE va crește de la 2,9%, în 2021, la 3,9%, în 2022, și va scădea la 1,9%, în 2023.