Producţie record de cereale. Se ieftineşte pâinea?

Producţia de cereale din acest an este cea mai bună din ultimii zece ani, spun datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De când a început perioada de recoltare, zeci de cisterne pline cu cereale stau la coadă, pe calea ferată şi rutieră, să descarce grânele în silozurile din Portul Constanţa. Însă lipsa unei viziuni pe termen lung a responsabililor din agricultură face să exportăm materie primă şi să importăm materii finite mult mai scumpe. În aceste condiţii ne întrebăm cât va costa pâinea la iarnă?

Nu este prima dată când ne lăudăm cu producţie bună la hectar, dar ce folos! Şi anul acesta, cu ajutorul Celui de Sus, fermierii au avut parte de precipitaţii atât cât culturile de cereale să dea producţii nu bune, ci excepţionale. Asta o spun cei de la Geoglam (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) care monitorizează culturile la nivel global cu ajutorul sateliţilor şi România a fost singura ţară căreia i-a fost acordat acest rating în 2021. „Am pus zece hectare cu grâu în toamnă. Şi după ce a trecut luna aprilie, care este şi cea mai periculoasă că dă îngheţul am ştiut că va fi un an bun. Ploile din iunie m-au speriat că vor fi afectate culturile şi vom avea pierderi, dar nu a fost aşa. Acum, am tras linie şi facem socoteli şi putem spune că n-am muncit degeaba. Am strâns aproximativ 6 tone la hectar. O parte l-am dat la export şi o parte îl păstrăm în spaţiul de depozitare că poate mai creşte preţul”, ne-a spus Marin Toader, fermier din Cobadin. „Grâul, orzul, rapiţa s-au strâns de pe câmp şi nu mai avem pe unde să le depozităm aşa producţie avem anul acesta”, a completat fermierul. Dar ce folos, dacă cei mai mulţi agricultori nu au silozuri moderne să ţină grânele mai mult timp în condiţii optime, ce folos că preţul cerealelor la prima mână este destul de jos, iar micul fermier câştigă cât sâ-şi acopere cheltuielile, asigurările etc. Ce folos că în satele dobrogene nu există mori unde ţăranii să poată să-şi ducă grânele să-şi facă făină sau mălai, să prelucreze cerealele şi apoi să le dea la export. Ne bucurăm că s-a făcut mult grău dar ce folos!

Preţul pâinii, din păcate, nu va scădea

Din păcate, producem mult şi nu avem capacităţi de depozitare şi procesare. Exportăm materie primă de înaltă calitate şi importăm materii finite care, de cele mai multe ori, calitatea lasă de dorit. Potrivit Ministerului Agriculturii necesarul de consum al României este de 2,5 milioane de tone. Producţia din 2021 se pare că va fi de 34 de milioane de tone, potrivit estimărilor celor de la Clubul Fermierilor Români. Iar restul de 31,5 milioane de tone vor hrăni alte popoare. La noi pâinea tot se va scumpi, pentru că nu contează că s-a făcut mult grâu, contează că pe lângă materia primă, pâinea mai conţine şi preţurile la energia electrică, la gaze şi carburanţi care cresc în fiecare lună mai ceva ca Făt-Frumos. „Estimăm că până la sfârşitul anului preţul pâinii o să crească cu 5 - 7%, depinde de specialitate. În costul pâinii nu avem doar materie primă, materia primă reprezintă 60% din preţul de cost, avem şi energie electrică, şi transport şi o logistică şi salarizare. Strategia ministerului e să facem în așa fel încât producția să o folosim în interiorul țării, să o valorificăm și să exportăm produse finite. Mai avem însă mult de lucru până putem să absorbim aproape 11 milioane de tone de grâu. Avem producții record, ne încadrăm pe o medie bună la grâu 5300 de kg la hectar”, a declarat Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. O strategie care de treizeci şi ceva de ani este aceeaşi. Numai promisiuni!