"Războiul negocierilor salariale" din compania mixtă româno-olandeză Damen Shipyards Mangalia

2233

Articole de la același autor

Sindicatul Liber Navalistul (SLN) face dezvăluiri despre modul halucinant în care administrația companiei mixte româno-olandeze Damen Shipyards Mangalia înțelege să poarte negocierile salariale. În comunicatul de presă dat publicității, sindicatul acuză administrația că a difuzat informații „false” privind o înțelegere încheiată cu partenerul social și precizează că „nu a existat un acord referitor la posibilitatea majorării salariului de bază brut cu 100 de lei, începând cu 1 ianuarie 2023”. În plus, pentru a dezminți „afirmațiile mincinoase ale administrației”, sindicatul a făcut publice procesele verbale ale ședințelor de negociere din cadrul comisiei paritare.

Dreptul la negocieri colective, obstrucționat

Organizația sindicală dezvăluie faptul că administrația companiei a refuzat, în mod repetat, să participe la reuniunile comisiei paritare convocate de SLN, obstrucționând astfel exercitarea dreptului legal la negocieri colective. Din acest motiv, sindicatul s-a văzut nevoit să se adreseze Justiției. După mai multe insistențe și abia după ce sindicatul a contactat reprezentanții Damen din Olanda, directoratul companiei Damen Shipyards Mangalia a împuternicit membrii comisiei paritare să participe la reluarea negocierilor colective, prima ședință având loc în data de 15 decembrie 2022.

Oferte și contraoferte

În perioada 15 – 22 decembrie 2022 au avut loc trei ședințe de negociere, în cadrul cărora sindicatul, apelând la datele oficiale privind evoluția inflației și a prețurilor de consum, a propus acordarea unei majorări salariale de 385 lei, începând cu 1 ianuarie 2023.

Administrația a răspuns cu o contraofertă de creștere salarială de 100 lei, dublată de acordarea unei compensații pentru utilități în valoare brută de 225 lei și aplicabilă în perioada decembrie 2022 – martie 2023.

Atunci, sindicatul și-a redus pretențiile, propunând o creștere salarială de 265 de lei. Dar și aceasta a fost respinsă de administrație.
 

Apoi, administrația a difuzat, pe 23 decembrie 2022, un comunicat prin care, potrivit dezvăluirilor sindicatului: „a solicitat fiecărui salariat un angajament de a crește eficiența muncii cu un procent egal sau mai mare față de creșterea salarială. De asemenea, a invocat lipsa unui acord cu sindicatul în această privință, însă fără să ne prezinte suficiente date despre acest subiect. Nu este clar cu câte procente ar trebui să crească eficiența muncii pentru a fi cel puțin egală sau mai mare față de creșterea salarială; care este nivelul actual al eficienței și dacă acesta este raportat corect. Cum se poate determina procentul de creștere al

eficienței muncii în raport cu creșterea salarială, dacă aceasta nu s-a aplicat în procente, ci în sumă fixă? Ce se va întâmpla dacă eficiența muncii nu va crește cu același procent de creștere a salariilor? Sindicatul a sesizat în mod repetat angajatorul că eficiența a fost adesea modificată artificial fără să reflecte realitatea. Pentru a ne exprima un punct de vedere în legătură cu creșterea eficienței trebuie să ni se comunice informații complete și corecte despre eficiența muncii și care sunt acțiunile de îmbunătățire pe care le are în vedere administrația.”

Bonusuri salariale pe șest

În plus, comunicatul Sindicatului Liber Navalistul aduce în atenția publicului modul discriminatoriu în care se aplică majorările salariale în cadrul companiei mixte româno-olandeze: „Deși în cadrul negocierilor colective administrația a invocat faptul că nu poate acorda o creștere salarială mai mare din cauza rezultatelor financiare negative și a numărului scăzut de comenzi, totuși a acordat unilateral bonusuri în valoare de 2.300 de lei net doar unui anumit număr de salariați, fără să ne informeze despre această decizie, despre care am aflat de la salariați, și ulterior am solicitat directoratului, prin adresa nr. 36 din 22 decembrie 2022, să ne comunice detalii. Însă până la acest moment nu am primit un răspuns.”

„Vrem să negociem”

Întrucât în cadrul negocierilor colective nu s-a ajuns la un acord, sindicatul a propus reluarea lor în prima săptămână a lunii ianuarie 2023.

„Sperăm ca administrația să dea dovadă de corectitudine și să nu mai lanseze acuzații nefondate la adresa sindicatului – se spune în încheierea comunicatului de presă. Vrem să negociem și avem o abordare pozitivă, dar nu putem tolera acuzațiile false și defăimătoare la adresa sindicatului. Vom emite periodic comunicate despre stadiul negocierilor colective.”

Declarații fără acoperire

Stimați cititori, a trecut foarte puțin timp de când foștii miniștri ai Economiei îi lăudau pe constructorii navali din Mangalia și susțineau că statul român îi va proteja. Iată, în martie 2018, când oficialii români au bătut palma cu Damen Shipyards Group pentru preluarea companiei Daewoo – Mangalia, Dănuț Andrușcă - ministrul Economiei de la acea dată - afirma: „Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când statul român preia controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Din calitatea de acționar majoritar putem să protejăm eficient interesele statului român și putem să protejăm inclusiv forța de muncă înalt calificată de la Șantierul Naval”.


Un an mai târziu (pe data de 3 iunie 2019), Niculae Bădălău, un alt ministru al economiei, afirma: „Dovedim, o dată în plus, că parteneriatul dintre Damen și România este un succes. (…) Prin specialiștii din Șantierul Naval de la Mangalia avem capacitatea să construim în România o gamă largă de nave complexe, de mare capacitate și foarte avansate din punct de vedere tehnologic. România redevine astfel un lider în Europa în construcția navală."

Din rău în mai rău

După cum puteți constata, stimați cititori, niciuna dintre promisiuni nu a fost onorată. Dimpotrivă, companiei mixte româno-olandeze i-a mers din rău în mai rău. Iată, volumul de activitate a scăzut continuu. Dacă în 2017 – ultimul an în care sud-coreenii au fost acționari majoritari – șantierul naval a înregistrat venituri totale de 1.497.285.546 de lei, în anul 2021, în condițiile în care statul român are controlul asupra a 51% din capitalul social, iar olandezii dețin managementul, veniturile totale au fost de… 3,07 ori mai mici! Respectiv doar 488.449.959 de lei.

An de an, Damen Shipyards Mangalia a înregistrat rezultate financiare negative. În 2018, pierderea brută a fost de 160.336.754 de lei; în 2019 – 151.838.327 de lei, în 2020 – 108.673.335 de lei, iar în 2021 – 77.982.922 de lei. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Vineri, 17 Septembrie 2021
Stire din Economie : Premieră navală și energetică
Pagina a fost generata in 1.4433 secunde