Revoluție în infrastructura de transport din România

477
Revoluție în infrastructura de transport din România - revolutietransporturi-1464626252.jpg
După 26 de ani de evoluție haotică (sau involuție în anumite privințe) a infrastructurii de transport din România, a apărut prima rază de speranță că se va face ordine în acest domeniu. Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență pentru aprobarea cadrului general de dezvoltare a infrastructurii de transport și a regulilor generale de finanțare a infrastructurii de transport, pe baza master planului general de transport al României.

Potrivit actului normativ, pentru finanțarea investițiilor va fi alocat un procent de minimum 2% din PIB, prin bugetul Ministerului Transporturilor. La acestea se adaugă fondurile rambursabile și nerambursabile atrase de la Uniunea Europeană și la alte organisme financiare internaționale, de la bugete locale sau din venituri proprii ale administratorilor de infrastructură.

Distribuția generală a fondurilor se va face după o schemă care precizează destinația lor pe tipuri de transport (rutier, feroviar, naval, aerian și intermodal) și pe tipuri de lucrări (întreținere, reparații, reabilitare și înnoire, investiții pentru extindere și modernitzare). Cele mai multe fonduri sunt alocate transportului rutier și lucrărilor de extindere și modernizare a infrastructurii. Transportul naval va beneficia de cele mai puține fonduri.

O altă sursă de venituri pentru finanțarea proiectelor de infrastructură o reprezintă vânzarea prin licitație publică la bursă a unor pachete de acțiuni, pe care Ministerul Transporturilor le deține în calitate de acționar unic sau de acționar majoritar, la administratorii de infrastructură, cu condiția să se mențină controlul statului român în respectivele companii publice.

Actul normativ stabilește strategia de dezvoltare și proiectele prioritare aferente fiecărui tip de transport, în conexiune cu coridoarele de transport paneuropene, până în 2040.

Sunt prevăzute următoarele sume pentru:

- proiectele aferente coridoarelor rutiere, inter-coridoarele de legătură, variantele de ocolire, drumurile Trans-regio - 27.575,4 milioane de euro;

- proiectele aferente coridoarelor și inter-coridoarele feroviare de legătură strategică, coridoarele feroviare transfrontaliere, coridoarele feroviare strategice pentru economie, coridoarele strategice cu servicii feroviare îmbunătățite și orar cadențat - 14.161,14 milioane de euro;

- proiectele aferente portului Constanța - 838 milioane de euro;

- proiectele aferente Dunării - 446.791.772 euro;

- proiectele aferente porturilor dunărene - 443,74 milioane de euro;

- proiectele aferente infrastructurii de transport aerian - 1.803 milioane de euro;

- proiectele aferente infrastructurii de transport cu metroul - 37.645.331.128 euro;

- proiectele aferente infrastructurii celor 10 centre multimodale - 294,23 milioane de euro.

Actul normativ instituie, totodată, un mecanism de asigurare a stabilității politicii de dezvoltare a infrastructurii de transport și de implementare a proiectelor. Astfel, modificările aduse proiectelor de infrastructură se pot face numai în condițiile prevăzute în această OUG. Încălcarea prevederilor sale constituie contravenție sau chiar infracțiune, după gravitatea faptei. De ase-menea, sunt stabilite categoriile de modificări interzise. În domeniul infrastructurii de transport naval este interzisă modificarea listei de priorități pentru proiectele de infrastructură, a structurii proiectelor și a costurilor estimate ale proiectelor fără avizul ministerelor implicate.

O serie de fapte săvârșite în domeniul rutier și feroviar constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani și cu interzicerea unor drepturi. Spre exemplu: modificarea traseelor coridoa-relor rutiere și feroviare de legătură strategică și a inter-coridoarelor de legătură strategică. Alte fapte care constituie contravenții sunt pedepsite cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei.

Pagina a fost generata in 0.9754 secunde