Palmă pe obrazul guvernului

Sindicatele suspendă dialogul social

2902
Sindicatele suspendă dialogul social - sindicate-1316623920.jpg

Articole de la același autor

Instituția dialogului social este suspendată. Decizia a fost luată, ieri, de greii mișcării sindicale, confederațiile: Cartel Alfa, BNS, CSDR, CNSLR - Frăția și Meridian.

Au înghițit gălușca
Nu este pentru prima oară când se ia o asemenea măsură. În de-cembrie 2010, sindicatele s-au autosuspendat din toate comisiile de dialog social, județene, ministeriale și din Consiliului Economic și Social. Ele au acuzat guvernul că "rezervă partenerilor sociali (patronate și sindicate) exclusiv rolul de figuranți, fără să țină cont de niciuna din propunerile și solicitările acestora".
Îmbufnarea sindicatelor n-a dus nicăieri. Guvernul le-a ignorat, așa că ele s-au întors spășite la masa dialogului formal. Mai departe, fără să le consulte, recurgând la asumarea răspunderii (metodă specifică autocrației), Executivul a zdruncinat din temelii piramida sindicală prin modificarea Codului muncii, suprimarea contractului colectiv de muncă la nivel național și stabilirea de reguli noi privind reprezentativitatea și dialogul social.
Marile confederații au înghițit gălușca fără să crâcnească. S-au împăcat cu soarta și, de bună credință, s-au așezat la masa dialogului cu patronatele. Au creionat modul de sectorizare a economiei, ca în funcție de noua structură să se reorganizeze atât mișcarea sindicală, cât și cea patronală.
După cum v-am informat într-o ediție recentă a ziarului "Cuget Liber", proiectul celor doi parteneri sociali împarte economia națională într-un număr de 41 de sectoare, 99 de diviziuni, 990 de grupe și 9.900 de clase.
Chestia este că fostul ministru al muncii, Sebastian Lăzăroiu, a întins atât de mult coarda, neluând nicio decizie în această privință, încât suprastructura sindicală de la nivel de uniuni, federații și confederații își vede amenințată existența. Fără hotărârea de guvern care consfințește sectoarele și grupele de unități, uniunile sindicale și federațiile nu se pot restructura, nu pot dobândi reprezentativitatea și nu pot negocia contracte colective de muncă.
Practic, mișcarea sindicală e pulverizată, își pierde unitatea și puterea de influență în societate, mai sus de nivelul întreprinderilor. De altfel, asta s-a și dorit. Premierul Boc a anunțat în repetate rânduri că măsurile adoptate au în vedere diminuarea rolului liderilor confede-rativi și creșterea puterii celor de la nivel de întreprindere. Prin legislația muncii și sindicală adoptată a intro-dus condiționări greu de îndeplinit, care dau peste cap întreaga organizare sindicală și patronală realizată printr-un efort de 20 de ani.
Astfel de măsuri n-au nicio legătură cu democrația, cu dreptul la libera asociere, cu autonomia sindicală. Ele țin de lupta pentru putere, de politică, în care sindicatele s-au implicat deseori pe față sau prin dos.
Partidele din arcul guvernamental văd în marile confederații un adversar, care poate înclina balanța votului în alegeri și, de aceea, le-au fracturat prin legi adoptate prin asumarea răspunderii.

Amenințate cu dispariția
Confederațiile sindicale mai au două alternative: ori își semnează propriul necrolog, ori obligă Puterea să rezolve criza, să deblocheze procesul de reorganizare a mișcării sindicale. Orice amânare le apropie de momentul fatal. Acum au decis să nu mai participe în nicio comisie de dialog social, nici în comisiile de la Casa Națională de Pensii și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, nici în Consiliul Economic și Social.
Tot ieri, un număr de 220 de sindicaliști din cadrul BNS și Cartel Alfa au pichetat Ministerul Muncii, timp de 2 ore, în semn de protest față de neînceperea negocierilor privind sectorizarea economiei naționale. Noul ministru al muncii, Sulfina Barbu, a stabilit o întâlnire cu sindicatele pentru data de 22 septembrie, la ora 15,30.
Protestul sindical cade foarte prost pentru Guvernul Boc. După lovitura primită din partea Olandei și Finlandei, care se opun aderării României în spațiul Schengen, decizia de suspendare a dialogului social alimentează acuzațiile celor care au îndoieli că România este un stat de drept și democratic.
Instituția dialogului social este una din piesele de bază ale mecanismului democrației. Fără ea, evoluția socială și economică riscă să se desfășoare conflictual, cu convulsii și crize. Democrațiile occidentale au dezvoltat, de-a lungul anilor, dialogul social, fă-când din el un instrument modern de rezolvare a problemelor comunitare și de muncă, de prevenire și soluționare a tensiunilor.
Pentru România, instituționalizarea și funcționarea dialogului social între guvern, sindicate și patronate a fost una dintre condițiile primirii în Uniunea Europeană. Problema e că imediat după aderare, dialogul social a devenit o chestiune formală, de păstrare a aparențelor. Sindicatele au fost nevoite să apere drepturile salariale în stradă, întrucât metoda discuțiilor și negocierilor la masa verde nu au mai dat rezultate.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.5767 secunde