Statul român e un prost exemplu pentru cetățeanul de rând

Iată un nou caz! O serie de date produse de instituțiile publice – așa-numitele date deschise – trebuie puse la dispoziția publicului, pentru a fi reutilizate. Măsura este prevăzută de normele Directivei (UE) 2019/1024, pe care statele comunitare aveau obligația să o transpună în dreptul intern.

Actul normativ european urmărește să asigure accesul la datele publice, în vederea reutilizării lor, în special în scop economic. Comisia Europeană consideră că măsura elimină barierele la intrarea IMM-urilor pe piață, reducând costurile de reutilizare a datelor. Directiva, susține organismul european, stimulează dezvoltarea de soluții inovatoare, cum ar fi aplicațiile de mobilitate, sporește transparența prin deschiderea accesului la datele provenite din cercetare care beneficiază de finanțare publică și sprijină noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială.

Comisia Europeană a constatat că, dintre toate statele comunitare, numai România și Slovenia n-au transpus această directivă în legislația internă. Drept urmare, celor două state le-au fost trimise avize motivate, cu solicitarea de a informa Comisia cu privire la această problemă, în termen de două luni. Dacă răspunsul nu va fi satisfăcător, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la această chestiune.

Comportamentul statului român, al Guvernului și Parlamentului de la București în privința respectării obligațiilor comunitare este rușinos. Atât timp cât instituțiile plătite din bani publici întârzie cu anii să transpună în legislația națională directivele Uniunii Europene și o fac numai după ce sunt atenționate și amenințate cu sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, ce pretenție mai putem avea de la cetățeanul de rând să respecte legile țării?