Suntem liderii UE la nereguli cu fonduri structurale

Suntem și noi primii la ceva în UE. Nu, nu la fondurile absorbite, nu la proiectele finalizate, nu la servicii sau producție, ci la nereguli. În ultimul an, România a avut 246 de cazuri de suspiciuni de fraudă cu fonduri de preaderare, Comisia Europeană având de recuperat peste 25 milioane euro, potrivit unui raport al instituției.

Evident, suntem pe primul loc pe această listă neagră, din cele 246 de cazuri "oficiale" putându-ne lăuda cu 164 de nereguli, 10 suspiciuni de fraudă și 72 de cazuri "neclasificabile", care i-au uimit și pe comisarii europeni. Este vorba de fondurile de preaderare, SAPARD, ISPA și PHARE, de care mai beneficiem până la finele acestui an, adică avem șanse să ne batem recordul și să setăm un nou standard în domeniul mânăriilor pe bani europeni. Ba chiar putem să ne mândrim că am zdrobit concurența directă, adică pe bulgari, care n-au avut decât 140 de cazuri suspicioase.
Astfel, CE are de recuperat de la noi 25,56 milioane euro, dublu față de Bulgaria și de peste zece ori mai mult decât în Polonia, Ungaria sau Cehia. Mai exact, avem de dat cam 50% din suma totală pe care CE trebuie să o recupereze din 13 țări care au beneficiat de fonduri de prea-derare – Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Turcia și Ungaria.
Ce-i drept, noi am primit și cea mai mare sumă, de peste un miliard euro. Bulgaria a primit doar 55 milioane euro, iar Ungaria doar 14 milioane euro.
Cele mai frecvente nereguli au fost nerespectarea regulamentelor comunitare și condițiilor de contractare, includerea unor cheltuieli noneligibile și falsificarea documentelor. Aici – din păcate! – bulgarii au avut un procentaj mai bun, "rezervându-și" 72% din tota-lul cazurilor raportate.
România s-a detașat însă la capitolul "Insubordonare", având 44 de greșeli și inconsistențe în ca-drul rapoartelor despre nereguli (!) pe care le-a întocmit la cererea CE.
Potrivit experților Comisiei Europene, "România trebuie să fie mai atentă", în timp ce bulgarii au înregistrat "progrese semnificative".
În raport se mai amintește și de înghețarea fondurilor SAPARD, în iulie 2009, din cauza "defi-ciențelor serioase în sistemul de management și control". Între timp, fondurile SAPARD au fost deblocate și pot fi cheltuite până la finele acestui an.
Surprinzător, România stă bine la capitolul fonduri agricole, neraportând niciun caz de suspiciune, în comparație cu Bulgaria, care are șase astfel de cazuri, care ar putea duce la anularea unor finanțări de peste un milion euro.

Mici copii pe lângă statele "bătrâne"
În topul cazurilor de fraudă cu fonduri UE se clasează însă state vechi ale UE, cum este Germania, care are de dat înapoi aproape 580 milioane de euro din fondurile structurale, alte 119 milioane fiind pierdute definitiv. Italia trebuie să ramburseze CE peste 400 milioane de euro din același tip de fonduri, iar Spania și Marea Britanie aproximativ 250 milioane. Urmează Portugalia cu 98 de milioane și Grecia cu 45 de milioane, Belgia având de dat înapoi 15 milioane, alte 12 milioane fiind irecuperabile. În cazul în care sumele sunt pierdute definitiv, Comisia Europeană acoperă daunele împreună cu statele membre.