Sute de milioane de euro putrezesc pe malul mării

"Eu consum alge din Marea Neagră. Le clătesc în apă dulce și le folosesc ca atare, în salată. Prima senzație pe care ți-o produc este de sărat. Alga are un conținut destul de ridicat de săruri. Pe măsură ce o consumi îți dai seama că are și alte componente" - povestește Simion Nicolaev, directorul general al Institutului Național de Cercetări Marine "Grigore Antipa".
De milenii, algele marine fac parte din alimentația populațiilor din diverse zone ale lumii. În China, Coreea de Sud ori Japonia, ele sunt consumate în supe, salate sau preparate în diverse alte moduri. Din magazine, pot fi cumpărate deshidratate și ambalate în pungi vidate ori prăjite în ulei de susan. Grație marilor case de comerț, algele au ajuns și în galantarele hiper-market-urile din țara noastră, dar încă repre-zintă un aliment necunoscut.
Pentru români, algele constituie doar un element de disconfort atunci când vin în vacanță, la mare. Administrația Națională "Apele Române" consumă resurse importante pentru a le colecta și arunca la groapa de gunoi. Este o risipă uriașă, pe bani publici, căreia România ar trebui să-i pună cât mai repede capăt. Iar aceasta depinde de cât de repede vor fi valorificate rezultatele studiilor realizate de Institutului Național de Cercetări Marine "Grigore Antipa".
"Cercetarea e făcută. Ea ne spune că algele conțin principii active extraordinar de utile. Sunt vreo 50 de proteine, glucide, aminoacizi și vitamine. Hofigal unul dintre princi-palii producători și furnizori români de produse naturale este preocupat de utilizarea algelor marine la producerea de substanțe adjuvante pentru alimentație și medicamente. Algele se pot utiliza pentru extracte de diferite tipuri.
Apa de gură pe care am produs-o în cadrul unui proiect de colaborare cu Facultatea de Farmacie a Universității Ovidius se află în curs de testare. A trecut cu brio probele clinice și biochimice. Ele demonstrează că are un efect extraordinar din punct de vedere al cicatrizării și al menținerii unui mediu bucal adecvat" - relatează Simion Nicolaev. Algele pot fi utilizate nu doar în alimentația umană și industria farmaceutică, ci și în alimentația animalelor sau la tratarea solurilor.
"Am făcut un studiu cu alge verzi și brune. Le-am tocat și introdus în ghivece de flori. După un an, încă nu putreziseră. În unele zone, ele se folosesc pe câmp, pentru că îmbunătățesc textura solului. Îl fac mai afânat, lăsând să pătrundă aerul, astfel că procesele de transformare biologică sunt mult mai active" - afirmă șeful institutului.
Potențialul algal al Mării Negre este uriaș și trebuie valorificat. Nu se pune problema de a scoate algele din ecosistem, ci de a folosi ceea ce acesta ne dăruiește, scoțând la mal.
Ce cantitate de alge ar putea fi recoltată anual? "Raportările actuale arată că în perioadele cele mai bune, lucrătorii Apelor Române au colectat circa 30.000 tone de alge pe an. Dacă ținem cont că la recoltarea de pe plaje, cu tractoarele și lama, algele sunt amestecate cu nisip și gunoaie, estimăm o cantitate de 10.000 tone pe an. Dar nu cantitatea este importantă, ci modul de valorificare, ceea ce extragi din alge. Trebuie schimbată și tehnologia de recoltare. Noi deținem soluția" - afirmă Nicolaev.
Întrebarea este: cine finanțează extinderea cercetărilor, dezvoltarea aplicațiilor, punerea la punct a tehnologiilor de recoltare și procesare a algelor? Primii interesați ar putea fi producătorii de alimente și de medicamente. Parteneriatul cu Institutul "Grigore Antipa" le va aduce câștiguri mari pe o piață virgină în România, în Europa Centrală și de Est. Eu cred că algele din Marea Neagră vor fi obiectul unor afaceri de succes, al căror viitor se scrie de pe acum.