Vor reuși porturile maritime românești să depășească traficul record din 2021?

Criza economică din anii 2009 – 2013 a fost una previzibilă, determinată de evoluția ciclică a economiei mondiale. Cea din ultimii ani este una atipică, având la bază factori ce nu țin de confruntarea milenară firească dintre cerere și ofertă. Mai întâi, în martie 2020, pandemia de coronavirus și restricțiile de circulație impuse de statele lumii au declanșat recesiunea, afectând puternic toate sectoarele economice.

Peste ea, începând din ultima parte a anului 2021, s-a suprapus criza prețurilor energetice și a materiilor prime, o criză indusă artificial de Federația Rusă. Scopul acesteia este cât se poate de străveziu și perfid: omenirii trebuia să i se bage pe gât alte teme de preocupare, alte spaime și temeri, pentru a-i abate atenția de la planurile sale războinice. Invadarea Ucrainei de către trupele rusești pe data de 24 februarie 2022 și valurile de sancțiuni economice din partea SUA, a Uniunii Europene și a Marii Britanii, la care Federația Rusă nu se aștepta, au accentuat și mai mult declinul economiei mondiale.

Creștere spectaculoasă a traficului maritim

În ciuda acestei crize noi și complexe și a faptului că Marea Neagră a devenit nesigură pentru transportul naval, porturile maritime românești au încheiat primele trei luni din 2022 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 11,25% față de cel consemnat în perioada ianuarie – martie 2021. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 17.442.150 de tone.

La aceasta au contribuit cantitățile uriașe de cereale și semințe uleioase pentru export, din recoltele record ale anului 2021, aflate în silozurile României, Serbiei și Ungariei. Iar începând de pe la sfârșitul lunii martie 2022, s-au adăugat și fluxurile de cereale din Ucraina. După ocuparea porturilor sale de către trupele rusești, aceasta s-a văzut nevoită să apeleze la portul Constanța pentru exporturile și importurile sale.

Astfel că, în primele trei luni ale anului, traficul maritim s-a ridicat la 13.895.598 de tone, fiind în creștere cu 20,06% față de aceeași perioadă din 2021. În schimb, traficul fluvial, a coborât la 3.546.552 de tone, fiind mai mic cu 18,29%.



În drum spre un nou vârf istoric

Stimați cititori, dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține până la sfârșitul anului cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2022 cu un trafic de peste 69,768 milioane de tone, mai mare cu 3,39% față de anul 2021, când s-a înregistrat recordul istoric de 67.483.435 tone.

Având în vedere faptul că, o lungă perioadă de acum înainte, Ucraina va fi nevoită să își dirijeze mare parte din fluxurile de mărfuri prin portul Constanța, este foarte probabil să asistăm la un nou record la finalul acestui an.



Portul Constanța - campionul traficului de mărfuri

Constanța - cel mai mare port românesc - a manipulat 16.094.131 de tone de mărfuri, cu 15,39% mai mult față de ianuarie 2021. Au influențat pozitiv creșterea cantitățile de: cereale (+5,60%), semințe uleioase (+79,92%), petrol brut (+56,31%), produse petroliere (+92,61%), produse metalice (+57,31%), echipamente (+105,63%) și lemn (+99,24%).

În structura fluxurilor de mărfuri derulate, ponderea cerealelor și semințelor uleioase a coborât la 38,99%, față de 41,37% în ianuarie - martie 2021. Pe de altă parte, ponderea hidrocarburilor a făcut saltul de la 9,96%, în primele trei luni din 2021, la 14,91%, în ianuarie – martie 2022. În schimb, ponderea minereurilor și deșeurilor metalice s-a redus la 9,74%, față de 14,26% cât era cu un an în urmă.

Ponderi importante mai dețin: mărfurile containerizate (10,47%), îngrășămintele și produsele chimice (9,85%), combustibilii solizi (6,95%) și produsele metalice (4,93%).

În perioada de referință, traficul de mărfuri containerizate din portul Constanța a totalizat 1.678.159 tone, respectiv 170.397 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 11,12% în tone și cu 11,69% în TEU, față de luna ianuarie – martie 2021.

Midia își diversifică traficul

În primele trei luni ale anului 2022, zona petrolieră Midia a derulat un trafic total de 1.298.807 tone de mărfuri, cu 21,91% mai mic decât în ianuarie – martie 2021. Hidrocarburile, a căror pondere a coborât la 83,34% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o diminuare de 29,25%. În schimb, continuă diversificarea mărfurilor derulate în zonă. În perioada de referință au fost operate cantități semnificative de: îngrășăminte și produse chimice (7,45% din traficul total), ciment (6,0%), animale vii (1,91%), semințe uleioase (0,35%) și minerale (0,25%).

Portul Mangalia, în declin

Micuțul port Mangalia a manipulat 49.212 tone de mărfuri, cu 26,64% mai puțin decât în ianuarie – martie 2021. În structură, cimentul reprezintă 71,05% din traficul total, produsele petroliere 21,37%, iar produsele chimice, 7,57%.

Multă vreme, acesta a fost dependent de importurile de tablă și echipamente navale ale companiei Daewoo - Mangalia Heavy Industries, devenită între timp Damen Shipyard Mangalia. Cum, de la plecarea sud-coreenilor, șantierul naval și-a redus dramatic producția, salvarea portului a venit din diversificarea fluxurilor de mărfuri operate.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 61,0 milioane de tone de mărfuri, în creștere cu doar 0,3% față de perioada ianuarie - martie 2021. Novorossiysk - cel mai mare port al Federației Ruse - a manipulat 36,6 milioane tone de mărfuri, cu 4,7% mai mult decât în același interval de timp al anului precedent. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 5,1 milioane de tone (-20,7%), Kavkaz – 2,3 milioane de tone (-21,9%), Taman – 10,5 milioane de tone (+40,9), Rostov pe Don – 8,7 milioane de tone (-32,9%).