Cum poate deveni faptă penală o banală tamponare

O banală tamponare a devenit, zilele acestea, prin intermediul unei hipermediatizări, un eveniment de căpătâi al zilelor noastre. Andrei Gheorghe a tamponat un alt autoturism staționat la stop, în urma accidentului o persoană acuzând dureri de cap. Rătăcitul din Panama a refuzat să cheme poliția și ambulanța, spunând că nu a fost decât un accident ușor, așa că și-a luat tălpășița. A revenit apoi la locul faptei, unde sosise și poliția, fiind testat cu etilotestul, care a indicat alcoolemie zero. Însă, polițistul a insistat ca Gheorghe să meargă și la spital pentru a i se recolta probe biologice, fiind însă refuzat.
Pentru că zilnic, în trafic, sunt zeci de șoferi care pățesc exact ca Andrei Gheorghe, însă nu se bucură de camere de luat vederi și interviuri pentru că nu sunt staruri TV, polițiștii rutieri constănțeni ne arată care sunt drepturile și obligațiile celor implicați în astfel de evenimente.
În primul rând, accident cu victimă se consideră atunci când cineva implicat în eveniment ajunge la spital, chiar dacă respectivul nu necesită îngrijiri medicale și nici nu rămâne internat. Abia după ce victima este externată se face încadrarea juridică a faptei. Dacă victima necesită sub 10 zile de îngrijiri medicale, atunci fapta nu este încadrată ca fiind de natură penală. De la 10 la 60 de zile de îngrijiri, șoferul vinovat ar putea fi cercetat penal pentru vătămare corporală din culpă, numai însă dacă victima depune plângere în acest sens. La peste 60 de zile de îngrijiri medicale, fapta devine automat de natură penală, indiferent dacă victima depune plângere sau nu. De asemenea, dacă accidentul este cu victime, indiferent de gravitatea rănilor suferite (de la o simplă durere la ceafă până la vătămări grave), șoferii implicați nu au voie să părăsească locul accidentului, în mod contrar fapta lor putând să devină o problemă penală.
După producerea unui accident rutier, polițistul care anchetează cazul trebuie să verifice dacă șoferii implicați au consumat băuturi alcoolice. În această situație, conducătorii sunt testați cu etilotestul, iar în situația în care alcoolemia indicată de aparat este mai mare de 0,40mg/l alcool pur în aer expirat, atunci șoferul respectiv este condus la spital pentru a i se recolta probe biologice, singurele care au valabilitatea în instanță. Refuzul recoltării de probe biologice sau testării cu aparatul etilotest constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Trebuie precizat că sancțiunea este mult mai mare decât cea acordată pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autoturism sub influența alcoolului, care este prevăzută cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Însă, așa cum recunosc și polițiștii constănțeni, legea este puțin ambiguă la acest capitol deoarece se consideră infracțiune refuzul recoltării de probe biologice sau testării cu aparatele specifice în vederea stabilirii alcoolemiei. În aceste condiții, dacă sufli în aparat și rezultatul este zero, nu se mai poate considera că ai refuzat stabilirea alcoolemiei și astfel poți evita să mergi la IML să ți se ia sânge. Însă, dacă polițistul are suspiciuni că șoferul ar fi consumat substanțe ori produse stupefiante sau halucinogene, acesta poate cere conducătorului auto să meargă la medicina legală pentru recoltarea probelor biologice.
Comisarul Constantin Bădângă spune că sunt șoferi care refuză testarea cu etilotestul, cerând să li se recolteze probe biologice. "Unii nu au încredere în aparatele noastre și cer să meargă la spital să li se ia sânge. Este dreptul lor, deoarece legea prevede ca infracțiune refuzul de recoltare sau testare cu aparatul etilotest. Dacă una dintre cele două variante este efectuată, atunci nu mai e faptă penală. Sunt însă și șoferi care refuză orice probă de stabilire a alcoolemiei, ceea ce constituie infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani. De obicei, sunt cei care știu că au băut și nu vor să îi dovedim. Însă, refuzul se pedepsește mai aspru decât conducerea sub influența alcoolului. Noi le aducem la cunoștință acest lucru, îi punem să menționeze și în declarația lor că știu care sunt sancțiunile", ne-a declarat comisarul Constantin Bădângă.