Militarii în rezervă, chemați la apel: „Vrem o inițiativă pentru modificarea legii pensiilor!”

18328
4
Militarii în rezervă cer modificarea legislației pensiilor militare, astfel încât să fie eliminate inechitățile și discriminările. Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost modificată, de la promulgare până în prezent, de peste 23 de acte normative, care au lăsat-o fără conținut. O petiție lansată de un militar în rezervă din Constanța își propune să strângă 100.000 de semnături, pentru o inițiativă legislativă, pentru a li se face dreptate militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor, salariaților din penitenciare, în activitate sau în rezervă, afectați de succesivele modificări ale legii pensiilor militare.

Succesivele modificări aduse Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat au dus la „inechități și discriminări”, reclamate în repetate rânduri, în ultimii ani, de militari, dar și de polițiști, jandarmi, pompieri și polițiștii de penitenciare. Narciz Bejinariu, militar în rezervă din Constanța, a lansat o petiție, „Inițiativă legislativă având ca obiect modificarea și completarea legislației privind pensiile militare de stat și notificarea parlamentarilor aleși, indiferent de culoarea politică”, prin care se dorește strângerea a 100.000 de semnături în scopul revizuirii/renunțării la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat, precum și indexarea procentuală din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, așa cum se regăsesc și la celelalte categorii profesionale.

„Scopul este de a atrage atenția asupra inechităților și discriminărilor militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor, salariaților din penitenciare, în activitate sau în rezervă, realizate prin modificări succesive ale unei legi organice (peste 23 de acte normative care modifică această lege) și care practic au lăsat-o fără conținut, comparativ cu celelalte categorii profesionale. Cifra de 100.000 de mii de semnături este prevăzută de art. 74 din Constituție, pentru inițiativa legislativă pe care dorim să o facem, toți cei care suntem într-un fel sau altul, în sistemul de siguranță națională și ordine publică, împreună cu membrii familiilor noastre”, a declarat Narciz Bejinariu, pentru „Cuget Liber”.

Zeci de acte normative au „ciuntit” legea pensiilor militare

„De la intrarea sa în vigoare, la 1 ianuarie 2016, Legea nr. 223/2015 a fost modificată şi completată prin 14 acte normative. În forma sa iniţială, art. 59 prevedea că pensiile militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. De asemenea, se preciza şi modalitatea de aplicare în cazul în care unul din cei doi indicatori sau ambii au valoare negativă. Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat a fost lăsată fără conținut prin amânarea / prorogarea sau anularea unor drepturi legiferate, pentru asigurații pensionari din cadrul structurilor de siguranță națională și ordine publică comparativ cu asigurații din celelalte categorii profesionale, atât din justiție, CCR, parlament, curtea de conturi, diplomați, piloți sau alte categorii de asigurați din sistemul public de stat.

Anul acesta avem încă un exemplu de ordonanță «trenuleț», Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.130/17.12.2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial. (...) Solicităm egalitatea de tratament juridic pentru militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, în activitate sau în rezervă, în raport cu alte categorii profesionale și susținem că nu reprezintă un privilegiu, ci o compensație parțială a inconveniențelor care rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii. Începând cu anul 2010, toate modificările legislative din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională, urmate de norme metodologice, au afectat și afectează drepturile cadrelor militare trecute în rezervă și retragere, în condițiile în care aceștia s-au supus tuturor rigorilor specifice vieţii militare, cu promisiunea certă din partea statului că vor beneficia de un cuantum al pensiei care să compenseze restricţiile pe care le-au suferit: interzicerea activităților care le puteau aduce venituri suplimentare și riscul pe care l-a implicat exercitarea profesiilor de către cadrele militare din toate structurile de apărare, ordine publică și securitate națională, pe plan intern și extern”, a subliniat militarul în rezervă constănțean.

Restricțiile și riscurile, ignorate de cei care stabilesc cuantumul pensiilor militare

„Nu se au în vedere nici următoarele: faptul că militarii constituie singura categorie profesională cu obligații de serviciu după trecerea în rezervă, întrucât în caz de necesitate rezerviștii sunt obligatoriu concentrați, refuzul constituind infracțiune sancționată de Codul penal; interzicerea activităților care le-ar putea aduce venituri suplimentare; riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor de către cadrele militare din toate structurile de apărare, ordine publică și securitate națională, pe plan intern și extern; Reglementările și modificările legislației adoptate inițial constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii și o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați, care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri, cu consecințe care prejudiciază constant atât imaginea, cât și calitatea vieții pensionarilor militari, unele efecte fiind ireversibile. Impactul negativ s-a manifestat, se manifestă și se va manifesta în ceea ce privește demnitatea, starea de sănătate a celor trecuți în rezervă şi retragere, precum și în percepția acestora în raport cu atitudinea pe care statul, prin reprezentanții săi din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională, o are față de cei care își încetează raporturile de muncă”, se mai arată în petiția lansată.

„Potrivit art. 74 din Constituție, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții”, a mai afirmat constănțeanul.



Comentează știrea

Constantin
10 ianuarie
Erorile neamului

Arnautimea se vede !

Constantin
10 ianuarie
Erorile neamului

Arnautimea se vede !

Gross Marius Daniel
11 ianuarie
Da

Preznt

Constantean
13 ianuarie
Niște rebuturi

Marea majoritate au impuscat în cariera lor doar pensia. După ce ies la pensie constată că de fapt nu știu sa facă nimic. Niște panarame, nu mai există cinste si onoare în armată. Dacă intra rusii peste noi, sunt primii care ridică mâinile! Cum s-a întâmplat și la ucrainieni, de altfel...

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5041 secunde