Propunere controversată. Femeile cu sprâncenele tatuate nu vor mai avea voie în Poliție?

2697

Articole de la același autor

Poliția se confruntă cu un grav deficit de personal, iar puținii tineri care intră în sistem sunt „migratori”: după scurta perioadă de șase luni sau un an în care învață de la cei experimentați, cer să fie mutați mai aproape de casă, aspect care încurcă socotelile și accentuează problemele cu personalul. Un proiect prin care se dorește modificarea Statutului polițistului, demarat de curând, propune măsuri drastice pentru a-i convinge pe polițiști să stea pe posturile unde au fost alocați. Printre acestea, obligativitatea de a nu-și schimba postul pentru 5 ani.

Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că Poliția Română se confruntă cu un grav deficit de personal. Potrivit datelor puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne, la nivelul țării ar fi în jur de 15.000 de posturi neocupate. Un număr considerabil, având în vedere că în ultimul deceniu tot au fost desființate din funcții, sub diverse pretexte. La nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Constanța, de exemplu, deficitul este în jur de 25%; an de an, zeci de polițiști cu experiență ies la pensie, iar cei în care se pune speranța că le vor lua locul, adică tinerii care vin din promoțiile de absolvenți din școlile militare, stau șase luni – un an prin structurile de la malul mării, după care își cer transferul în județe mai apropiate de casă. De altfel, în repetate rânduri șefii IPJ Constanța au declarat că tinerii constănțeni nu sunt interesați de o carieră în Poliție, precum cei din Dolj, Gorj, Argeș etc, ceea ce duce la probleme în asigurarea personalului pe termen lung.





Tinerii polițiști, obligați să stea în primul post timp de 5 ani

Mutările la cerere depuse de polițiști au scos din vistieria ministerului de resort în jur de 8 milioane de euro, sumă destinată acoperirii cheltuielilor pentru plata indemnizației de chirie și transportul spre locul de muncă.

Drept pentru care, din acest motiv, dar și din alte considerente – cum ar fi faptul că Ordinea Publică este segmentul cel mai afectat de lipsa de personal –, mai mulți parlamentari au propus modificarea Statutului polițistului.

„În acest sens, se propune realizarea unei aplicații informatice, la care să aibă acces angajații, în sistem internalizat, prin care să se poată realiza acest tip de mutare, transparent și corect, fără ca mii de polițiști să aștepte anual să li se aprobe raportul de mutare în unitatea aleasă”, se arată în motivația semnată de 38 de parlamentari PSD și PNL.

O altă modificare propusă vizează obligarea polițiștilor care provin din unitățile de învățământ de poliție să nu se poată muta, delega, detașa sau transfera timp de cinci ani de la numirea în prima funcție. În prezent, polițiștii au interzisă mutarea pentru o perioadă de șase luni - în cazul agenților, sau un an - în cazul ofițerilor. Propunerile au fost avizate, la sfârșitul acestei săptămâni, în cadrul Comisiei Sociale. Dar sindicaliștii nu văd cu ochi buni modificările propuse.




„În cazul în care de la recrutare candidatul ar opta pentru un județ anume, atunci din start și-ar asuma acel post, iar, practic, această modificare nu face decât să creeze haos în rândul polițiștilor care și în actualul context sunt puși să lucreze departe de familii. De altfel, în expunerea de motive, inițiatorul a considerat în mod eronat că în forma actuală - prin posibilitatea modificării raporturilor de serviciu prin mutare după șase luni - se accesează excesiv compensația de chirie și se creează un consum din bugetul MAI. Nimic mai fals decât atât, întrucât și la acest moment sunt mulți colegi care depun rapoarte de mutare la cerere, invocând că prin aprobare instituția va realiza economii, prin simplul fapt că nu va mai fi nevoită să le deconteze compensația de chirie sau cheltuielile de transport. Însă și în aceste condiții mutarea le este refuzată”, a afirmat Cosmin Andreica, liderul Europol.

Problema tatuajelor, departe de a fi soluționată

O altă modificare propusă vizează înăsprirea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un polițist care vrea să acceadă pe o funcție de conducere. În prezent, pentru unele posturi, este suficient ca polițistul să aibă o vechime de trei ani în sistem, ceea ce este prea puțin, consideră parlamentarii.

Totodată, o propunere vizează ca cei care vor să fie polițiști să nu aibă tatuaje la nivelul feței, gâtului sau în alte locuri vizibile, numite în mod explicit, ceea ce, atrag atenția sindicaliștii, va reprezenta o piedică pentru multe tinere care și-au tatuat sprâncenele, de exemplu. „Propunerea formulată este lipsită de claritate și poate genera interpretări care pot reprezenta discriminare. În acest sens, exemplificăm doar situația candidaților femei care vor avea cercei, care se circumscriu sintagmei elemente ornamentale sau care și-au aplicat tratamente de micropigmentare sau de tatuare a sprâncenelor, care se circumscriu sintagmei tatuaje temporare, inserate sau implantate, nu vor putea să mai candideze.



Mai mult, în cadrul aceluiași minister, această condiție a fost eliminată complet pentru pompieri, aspect care a dus la o creștere a bazei de selecție pentru concursuri/examene și a generat plusvaloare, fiind esențiale doar cunoștințele și aptitudinile concurenților, nu aspectul unor tatuaje aplicate. Menționăm faptul că în statele din Europa și SUA nu se ține cont de tatuaje, ci de pregătirea și capacitatea polițistului, însă doar «specialiștii» din MAI consideră tatuajul ca fiind o rușine pentru această meserie. Nu tatuajele caracterizează competența, iar MAI are prejudecăți în acest sens, similar situațiilor anilor 90, când tatuajele erau asociate unui comportament huliganic”, a mai afirmat sindicalistul Cosmin Andreica.


Deocamdată, aceste idei sunt la nivel de propuneri, supuse discuțiilor. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.6512 secunde