Puteau fi salvate victimele tragediei de pe Siutghiol? Cum pot fi rezolvate situațiile de criză

Durere fără margini, revoltă și acuzații au rămas în urma tragicului accident aviatic din lacul Siutghiol, în care și-au pierdut viața patru oameni. Moartea lor trebuie să fie un semnal de alarmă care să ducă la luarea unor măsuri, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.

Medicul Laura Vizireanu, asistenta Gabriela Camelia Harton, pilotul Petre Cătuneanu și copilotul Ginel Crăcănel au avut parte de un sfârșit absurd, în vreme ce salvatorii se străduiau să parcurgă cele câteva sute de metri care-i separau. De ce nu s-a intervenit mai repede? - este una dintre întrebările care sunt, zilele acestea, pe buzele tuturor. Trebuie arătați cu degetul, acuzator, pompierii și incriminați pentru faptul că nu sunt destul de bine pregătiți ori pentru că nu au suficiente dotări? Sau, așa cum fac oamenii care și-au dedicat viața apei, ar trebui admis faptul că salvarea victimelor tragediei a fost îngreunată de numeroși alți factori.

Alexandru Micu, specialist de marcă al yachtingului, a enumerat, pentru "Cuget Liber", câțiva dintre acești factori: poluarea lacului, lipsa unei culturi nautice etc.

Ce ar fi fost dacă…

În urmă cu mai bine de șase decenii, lacul Siutghiol era apreciat pentru apa lui limpede. "Era precum un lac de munte!", spun oamenii. În prezent, însă, algele s-au dezvoltat în exces, apa este tulbure, iar vizibilitatea redusă. Iar de vină este poluarea din ultima jumătate de secol: fie că este vorba despre deversările de la vilele construite pe malul lacului, sau, așa cum cred oamenii din zonă, despre deversările de la un combinat chimic care arunca, în anii ’70, diverse substanțe chimice în lac etc. Cert este că poluarea a dus la reducerea vizibilității, ceea ce a îngreunat și acțiunea scafandrilor în după-amiaza și seara zilei de luni, 15 decembrie.

Apoi, așa cum a subliniat Alexandru Micu, dacă pe lac s-ar fi aflat pescari amatori sau sportivi, aceștia ar fi putut ajunge în doar câteva minute la victime. Cel puțin la cele care reușiseră să iasă la suprafață. "În lacul Siutghiol s-a pescuit excesiv, astfel că în prezent, nici nu mai este pește și nici pescuitul nu mai este permis. Până la urmă, și braconieri dacă ar fi fost pe lac, ar fi putut să ajungă mai repede la victime. Un alt factor care a contribuit negativ este lipsa unei culturi nautice în zona noastră, a Dobrogei. Cum ar fi fost dacă pe malul lacului erau, de exemplu, zece cluburi nautice, de caiac, de canotaj, de yachting, de înot etc. Erau sportivi, erau oameni pregătiți care ar fi putut să intervină într-un timp mai scurt", consideră specialistul în yachting.

Toată lumea poate învăța cum să dea o mână de ajutor!

Motive pentru care salvatorii nu au reușit să ajungă la timp se găsesc suficiente. Important este ca după un astfel de eveniment să fie luate măsuri pentru a nu se repeta, pentru a nu fi pierdute și alte vieți. Iar Alexandru Micu, cel care, de atâtea ori, a făcut cinste țării noastre în competițiile de yachting la care a participat, propune realizarea unei rețele de instructori voluntari în intervenții de salvare pe apă.

Atât istoria, cât și evenimente recente au dovedit că civilii au un rol important în salvarea de vieți.

"În Primul Război Mondial, americanii se confruntau cu o problemă: nu aveau dotări și oameni suficienți pentru alimentarea navelor de război. Iar soluția a fost propusă de Franklin Roosevelt, care era secretar asistent la Departamentul de Marină Militară. Acesta i-a solicitat lui Chapman, editorul șef al unei reviste de bărci cu motor, redactarea unui manual cu instrucțiuni pentru manevrarea bărcilor. Și i-a cooptat pe civili, pentru a realiza aprovizionarea navelor de război. Manualul de 144 de pagini a fost realizat în trei zile și cuprindea instrucțiuni cum să fie manevrată o barcă, cum să se deplaseze civilii până la nave, cum să le abordeze fără să le lovească etc.

Apoi, în urmă cu două luni, regele Willem Alexander al Olandei atrăgea atenția că statele europene nu vor mai avea puterea financiară de a susține serviciile sociale, iar cetățenii Europei vor trebui să-și dezvolte propriile rețele de ajutor social", a exemplificat Alexandru Micu.

Și, așa cum a punctat și constănțeanul, "s-a dovedit, atât în tragedia din lacul Siutghiol, cât și în cazul celei din Munții Apuseni, că oamenii pot fi mai eficienți decât autoritățile".

În concluzie, propunerea pe care constănțeanul o adresează autorităților, dar și organizațiilor non-guvernamentale, este realizarea respectivei rețele de instructori voluntari pentru salvarea de vieți pe apă. Iar acești voluntari, la rândul lor, vor instrui locuitorii cum să intervină eficient și rapid, cu mijloacele pe care le au la îndemână. "Chiar și în cazul tragediei din lacul Siutghiol au fost oameni, civili, care au dorit să intervină, dar nu au putut", a subliniat Alexandru Micu.